Kovesi, mulţumită de propunerea ca numărul procurorilor în CSM să fie egal cu cel al judecătorilor

"Din perspectiva de procuror, mă bucur că proiectul de revizuire a Constituţiei pune pe poziţie de egalitate instituţia de judecător cu cea de procuror, componenţa actuală fiind de cinci. În prezent, numărul judecătorilor (nouă-n.r.) în CSM este mai mare decât al procurorilor. Nu înseamnă că este un lucru negativ, dăunător, dar consider că reprezentativitatea procurorilor în CSM trebuie să fie mai mare. Şi mă bucur că această componenţă a fost echilibrată", a afirmat, miercuri, Codruţa Kovesi, în cadrul formului "Revizuirea Constituţiei României", organizat de vicepreşedintele Senatului şi fost ministru al Justiţiei, Cristian Diaconescu, şi Asociaţia "Progresăm Împreună.

În ceea ce priveşte introducerea unui număr mai mare de membri ai societăţii civile în CSM, procurorul general Kovesi a spus că, pentru a evita riscul ca o instituţie care este garantul independenţei justiţiei "să se transforme într-un sindicat, o corporaţie, poate e bine să fie şi o viziune din afara sistemului" în Consiliu.

Kovesi a precizat că rămâne ca prin lege organică să se stabilească competenţele plenului CSM şi ale secţiilor de procurori şi judecători.

În 17 iunie, Curtea Constituţională a constatat că modificările aduse art.133 privind CSM sunt neconstituţionale, deoarece au ca efect încălcarea independenţei justiţiei, în contradicţie cu dispoziţiile art.152 alin.(1) din Constituţie.

Curtea a decis că numirea în CSM a celor şase reprezentanţi ai societăţii civile de către Parlament, respectiv şeful statului, constituie o interferenţă a celorlalte puteri constituţionale în activitatea autorităţii judecătoreşti, punând sub semnul întrebării rolul Consiliului de garant a independenţei justiţiei.

Conform proiectului de modificare a Constituţiei, numărul reprezentanţilor magistraţilor scade de la 14 la 10, crescând în schimb cel al reprezentanţilor societăţii civile, de la 2 la 6, 3 fiind numiţi de Parlament, 3 de către preşedintele ţării.

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 10 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Parlament; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 5 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 6 reprezentanţi ai societăţii civile, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală: 3 numiţi de Parlament şi 3 de către Preşedintele României; c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", prevede proiectul la articolul 133.

Conform acestuia, preşedintele CSM este ales dintre cei 10 magistraţi şi 6 reprezentanţi ai societăţii civile, pentru un mandat de un an, ce poate fi înnoit o singură dată, dar care nu poate fi prelungit.

"Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani şi nu poate fi prelungit sau înnoit", mai stabileşte acelaşi articol.

De asemenea, acesta prevede că hotărârile CSM se iau prin "vot public şi se motivează". Constituţia în vigoare stabileşte că votul este secret.

Totodată, în noua Constituţie este abrogat articolul care prevede că şeful statului prezidează şedinţele CSM la care participă.

"Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen; c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a). (4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. (5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret. (6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă", prevede actualul articol constituţional privind componenţa CSM.