Video Kovesi: Nu am reuşit îndepărtarea procurorilor care nu au ce căuta în sistem

Rep.: Peste o lună, mai exact între 24-25 martie, un eveniment important se va petrece la Bucureşti, unde Ministerul Public este organizator deplin.

C.K.: Da. Vorbim despre al treilea summit mondial al procurorilor generali ("Procurorul General - pilon al sistemului contemporan de justiţie penală"). Ne-am implicat foarte mult în organizarea acestui eveniment pentru că este, putem spune, al doilea eveniment foarte important din istoria României din punct de vedere al numărul ţărilor care participă. Avem până în prezent peste 105 ţări care s-au înscris pentru a participa la aceste eveniment.

Va fi un summit al procurorilor generali, deci cel mai înalt for al procurorilor generali şi având în vedere ultimele discuţii publice sau ultimele discuţii atât în cadrul CSM, în Parlament, cât şi în societatea civilă privind statutul, locul şi rolul procurorilor, privind modul în care ar trebui să fie numiţi procurorul general sau procurorii şefi.

Va fi foarte important pentru noi acest summit pentru că va aduce o experienţă în plus pentru statutul şi locul procurorului, va fi foarte important ca 105 procurori generali din lume să ne spună şi să ajungem cu toţii la o concluzie cum este mai bine pentru sistemul de procuratură, dacă el trebuie să fie independent în raport cu alte autorităţi, dacă procurorul în anchetă trebuie sau nu să fie independent, care este cea mai bună procedură de selecţionare şi de numire în funcţii de conducere - sunt probleme pe care noi le vom supune dezbaterii în cadrul acestui for internaţional, dar mai sunt şi alte avantaje pe care acest summit le va aduce României. În primul rând va exista o poziţionare a României, nu ca stat monitorizat ci ca un stat în care sistemul de procuratură este independent şi are rezultate. Se va discuta despre înfiinţarea unei reţele ce va avea sediul în Bucureşti, iar de acum încolo Bucureştiul va fi căutat pentru a se obţine informaţii despre experienţa pe care noi o avem. Pot să vă spun doar că sunt foarte mulţi colegi din străinătate care ne solicită expertiză, ne solicită consultanţă pe modul în care am reuşit să investigăm anumite fenomene infracţionale, pe modul în care am reuşit să organizăm diverse activităţi.

Rep.: Bucureştenii, anul trecut în primăvară, s-au mai confruntat cu un summit. Au trebuit să plece din Bucureşti. Să ne aşteptăm la aceeaşi aglomerare?

C.K.: Nu. Vă asigur că măsurile organizatorice care au fost luate nu vor deranja în niciun fel cetăţenii Bucureştiului şi va fi un eveniment care se va desfăşura la Palatul Parlamentului.

Rep.: Revenind în plan intern, la ceea ce înseamnă sistemul judiciar românesc. Anterior preluării mandatului, procurorul general era într-un oarecare conflict cu ministrul Justiţiei, detensionat ca urmare a venirii dumneavoastră la conducerea Ministerului Public. Astăzi, însă, se remarcă totuşi o tensiune între dumneavoastră şi Consiliul Superior al Magistraturii. Care este cauza acestei tensiuni - dacă există?

C.K.: Aş redefini termenul de tensiune pe care-l spuneţi dumneavoastră. Nu sunt într-un conflict cu CSM. Pot să spun că este doar o divergenţă de opinii, un conflict de opinii, un conflict de idei şi care este, poate, generat de mentalităţi şi de abordări diferite ale problemelor care există.

Întotdeauna am spus că mecanismul decizional al CSM este unul greoi din cauza numărului mare de membri care sunt în plen. Sigur, deciziile se iau foarte greu şi durează foarte mult, poate că ar trebui simplificată ordinea de zi. Să nu uităm că CSM are un aparat tehnic foarte mare, aproape 300 de persoane lucrează acolo, şi sunt probleme simple de genul transformarea unui post din gradul unu în gradul doi sau de consilier înalt, de grefier şi altele. Decizia ar putea fi luată într-un astfel de aparat tehnic care totuşi este format din magistraţi şi doar problemele cu adevărat importante să ajungă în plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Rep.: Miza judiciar-politică rămâne însă DNA - în opinia mea. DNA este în curtea Ministerului Public, adică a dumneavoastră. Tot timpul aţi cerut ca procurorii să respecte legea, să respecte garanţiile procesuale. La fel aţi spus şi în 2007 când s-a cerut revocarea lui Doru Ţuluş de la conducerea secţiei a II-a din DNA. L-aţi susţinut pe Daniel Morar să rămână la conducerea DNA - nu ştiu dacă din convingere personală - dar veţi dori să rămână Doru Ţuluş la conducerea secţiei a II-a în condiţiile în care sunt reclamaţii la adresa modului său de lucru şi pentru că dosarele instrumentate de acesta nu au finalitatea răsunătoare precum cea a declanşării anchetelor. Ar putea fi pusă ostilitatea Parlamentului şi pe seama modului, apreciat subiectiv, al DNA de a deschide anchete?

C.K.: În ceea ce priveşte funcţiile de conducere de la DNA, în momentul în care a expirat mandatul domnului Morar, am luat decizia de a delega în funcţie pe toţi cei cărora le-a expirat mandatul, pentru a exista o continuitate în activitate, având în vedere că suntem monitorizaţi chiar pe acest segment de activitate.

Acum domnul Morar a fost numit din nou la conducerea DNA. În perioada imediat următoare o să avem o întâlnire în care o să discutăm despre echipa managerială pe care doreşte să şi-o constituie. Este foarte important să discuţi cu un conducător de instituţie şi să-i laşi libertatea de a-şi alege totuşi o echipă cu oameni care cred în acelaşi lucru ca şi el. Deci vom discuta în primul rând despre situaţia celor doi adjuncţi şi, ulterior, vom discuta şi despre cei care vor trebui să fie numiţi la conducerea secţiilor, acolo unde expiră mandatele de conducere. Sigur că această discuţie va trebui să aibă loc şi cu ministrul Justiţiei ulterior, pentru că pentru toate aceste funcţii propunerea nu-mi aparţine, ci aparţine ministrului de Justiţie.