Video Kovesi: Nu am reuşit îndepărtarea procurorilor care nu au ce căuta în sistem

Rep.: Mai aveţi o altă direcţie, la fel de importantă, care în ultimul timp este din ce în ce mai vocală aş putea să zic. Este vorba de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism. Cum se prezintă această Direcţie?

C.K.: Pot să spun că în ultima perioadă mă gândesc foarte pozitiv la activitatea DIICOT şi sunt foarte impresionată de ce-a reuşit domnul Codruţ Olaru să facă din această structură. În urmă cu doi-trei ani nu toată lumea ştia ce înseamnă DIICOT. DNA era mai popular, dacă pot să folosesc termen. Toată lumea ştia cu ce se ocupă DNA şi ce dosare fac. DIICOT era oarecum mai discret.

Însă, de la preluarea mandatului - sper să nu fiu considerată subiectivă, având în vedere că eu provin din această structură şi am totuşi o sensibilitate pentru procurorii care lucrează acolo, încerc să vă dau un răspuns cât se poate de obiectiv, tocmai cunoscând din interior problemele care există. În decembrie 2006 am propus modificarea competenţei DIICOT, întrucât existau şi cauze mărunte - dacă le putem spune aşa – cu care ei se ocupau, deşi ei sunt foarte specializaţi, au o experienţă foarte mare în a investiga cauze de crimă organizată.

Vă dau un exemplu: deţinerea unui pistol era în anchetă la DIICOT. Ori, prin această modificare de competenţă, în sarcina DIICOT au rămas doar cauzele cu adevărat de crimă organizată, adică cauze în care sunt implicate grupuri care comit astfel de infracţiuni.

În ultima perioadă pot să spun că procurorii s-au axat într-adevăr pe grupuri infracţionale şi rezultatele au fost foarte bune, mai ales în ceea ce priveşte traficul de droguri şi criminalitatea informatică, atât la nivel central, făcută de structura centrală, dar şi de către structurile teritoriale. Şi v-aş da un exemplu recent, cel cu acea captură de o tonă de droguri. Este o cauză care s-a lucrat de către DIICOT, împreună cu Poliţia Română, şi este un model, dacă vreţi, DIICOT şi pentru celelalte unităţi de parchet. Adică, DIICOT a reuşit să implementeze un mod de lucru, împreună cu Poliţia, cu serviciile de informaţii, au făcut echipe comune de anchetă şi iată că rezultatele se văd. Mi-aş dori ca această colaborare bună, care există între procurori, poliţişti, ofiţeri ai serviciilor de informaţii, să existe şi la celelalte unităţi de parchet.

Rep.: Vorbeaţi de celelalte servicii implicate în descoperirea acestei tone de cocaină. Toată lumea a fost felicitată, premiată. La nivelul DIICOT înţeleg că doar o palmă pe umăr şi cam atât.

C.K.: Da. Procurorii se vor mulţumi probabil şi cu felicitări din partea procurorului general. Din nefericire nu avem altă modalitate de a-i premia sau de a-i avansa, cum s-a întâmplat la celelalte structuri. Este şi această problemă. Există o diferenţă salarială, dacă vreţi, între procurorii DIICOT, DNA şi ceilalţi procurori care lucrează la alte unităţi de parchet şi până la un anumit timp, această diferenţă salarială - care vă spun, nu era extrem de mare - era stimulativă. Însă, din păcate, avem un fenomen foarte interesant în ultima perioadă. Sunt foarte mulţi procurori care intră în aceste structuri specializate, îşi obţin gradul profesional prin acţiuni în instanţă, după care pleacă. Am pus în discuţia CSM această problemă, am discutat şi cu conducerea CSM această problemă, pentru că, efectiv, nu este în regulă ceea ce se întâmplă. Adică procurorii care au grad profesional de DIICOT şi de DNA soluţionează poate 60 de cauze pe an, în timp ce un procuror de la DIICOT şi de la DNA ştim bine ce cauze instrumentare au acelaşi grad de salarizare. Sigur că această problemă noi nu o putem comenta foarte mult. Sunt hotărâri judecătoreşti irevocabile pe care nu avem cum să le contestăm însă cred că se impune o măsură cel puţin de natură legislativă pentru a stopa acest fenomen.

Rep.: Există foarte multe voci în ultima perioadă în sistem, apropo de nemulţumirile unora cum că un procuror cu grad de parchet de judecătorie ajunge să lucreze la DIICOT, stă trei luni probabil, nu prea înţelege ce se întâmplă, pleacă la structura de unde a venit, probabil puţin mai sus, dar are acest statut de procuror cu grad de DIICOT sau DNA, îşi iau banii respectivi şi e muncă mai puţină.

C.K.: Este o problemă care ne interesează foarte mult şi am discutat atât cu domnul Morar, cât şi cu domnul Olaru această problemă, pentru că la DIICOT şi la DNA există o foarte mare fluctuaţie de personal. De exemplu, la DIICOT, în cursul anului trecut au fost admişi, în urma interviului, 24 de procurori, dar în aceeaşi perioadă de timp 20 au cerut să plece din DIICOT.

Totuşi, pot să vă spun că există procurori care lucrează atât în structura centrală, cât şi în structura teritorială încă de la înfiinţarea DIICOT. Cam 70 la sută din structura de personal a DIICOT se bazează pe aceşti procurori care efectiv sunt foarte serioşi, sunt specializaţi pe ceea ce fac şi care au rezultate foarte bune în activitate.

Rep.: O altă secţie importantă de sub umbrela dumneavoastră este Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului instanţei supreme. Cum e?

C.K.: Am cuvinte de apreciere şi faţă de această secţie. La preluarea mandatului, în 2006, am constatat că erau 60 de procurori care nu aveau în lucru niciun fel de dosar penal, asta în primul rând datorită competenţei şi în al doilea rând din cauza unei pasivităţi care exista aici.

Însă, după numirea unei noi conduceri la această secţie, aşa cum am cerut la toate bilanţurile Ministerului Public, dar şi prin ordinele interne, am cerut să fie preluate cauze din teritoriu, pot să vă spun că în ultimii ani, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a devenit o secţie operativă. În cursul anului trecut au avut rechizitorii foarte multe, cât n-au avut, dacă putem spune, în ultimii patru ani, şi procurorii de la această secţie au început să se implice foarte mult în dosare pe care le iau din teritoriu. Să înţelegeţi că preiau cauze simple, preiau cauze complexe care la nivel teritorial nu pot fi soluţionate din cauza încărcăturii foarte mari de dosare.