Krunislav Jovanovic, arestat pentru bilete de ordin falsificate de 370 mil.dolari, adus în România

Cetăţeanul sârb Krunislav Jovanovic, de 73 de ani, dat în urmărire internaţională prin Interpol, pentru comiterea de infracţiuni economice, a fost adus în ţară, în urmă cu două zile, de o escortă a Biroului Naţional Interpol din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională – IGPR, informează, sâmbătă, Poliţia Română.

Jovanovic a fost arestat preventiv în lipsă în mai 2006, de instanţa Tribunalului Bucureşti.

În octombrie 2009 bărbatul a fost pus în urmărire internaţională, iar în 26 octombrie 2010 a fost arestat în Bosnia şi Herţegovina în vederea extrădării către România.

Krunislav Jovanovic, rezident în România în perioada 1990-2005, a pus bazele unei reţele internaţionale de crimă organizată, căutând atragerea în cadrul grupării a unor persoane care puteau şi aveau disponibilitatea să realizeze falsificarea unor instrumente financiar - bancare şi să asigure transportul şi introducerea acestora pe teritoriul altor state, arătau, în 2007, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Verificările procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au relevat că prima parte a activităţii infracţionale s-a desfăşurat pe teritoriul Serbiei, unde Krunislav ar fi cooptat mai mulţi concetăţeni pe care i-a convins să falsifice instrumente financiar - bancare, emise de o bancă din SUA, în valoare de câteva sute de milioane de dolari. Falsificarea a fost realizată la o tipografie din Serbia, după care o mică parte a fost transportată în Croaţia, iar toate celelalte (valorând aproximativ 340 milioane de dolari), în România.

Pentru a putea pune în circulaţie instrumente cu o valoare atât de mare, Krunislav a încheiat un contract de cesiune fictiv cu un cetăţean sârb, contract din care a rezultat că biletele la ordin falsificate în valoare de 370 de milioane de dolari au fost preluate contra sumei de doar un milion de lei. Mai mult, inculpatul a întocmit şi un document ce atesta în fals o "istorie de origine" a acestor instrumente financiare falsificate, încercând în acest fel să le confere o aparentă sursă licită de provenienţă, pentru ca ulterior ele să poată fi folosite în vederea obţinerii de la diferite bănci sau societăţi comerciale a unor resurse financiare ilegale.

La sfârşitul anului 2000, Krunislav a revenit în România, unde a reluat relaţii mai vechi cu diverşi cetăţeni români sau a cunoscut noi persoane pe care le-a cooptat în gruparea infracţională. În acest mod au fost atraşi Buran Boşneag, Bădescu Gheorghe şi Viorel Romanescu, cărora le-a propus asocierea şi înfiinţarea de societăţi comerciale care să fie utilizate pe teritoriul României, Serbiei şi al altor ţări din Comunitatea Europeană, în vederea derulării unor afaceri menite a le conferi importante resurse financiare pe baza instrumentelor bancare falsificate.

De asemenea, Krunislav a încheiat mai multe contracte, protocoale şi acte adiţionale cu Boşneag, împuternicindu-l să întreprindă toate demersurile necesare pentru punerea în circulaţie şi valorificarea instrumentelor financiare falsificate, susţinea DIICOT.

În 2003, Krunislav Jovanovic, în calitate de preşedinte al International Expert Muntenia, şi Ioan Mailat, director Euroleasing, s-au prezentat la sucursala din Timişoara a ABN AMRO cu o scrisoare de garanţei falsă, care ar fi fost eliberată de ABN AMRO Olanda.

Cei doi au solicitat la acea dată o contragaranţie pentru un import de grâu din Canada în favoarea unui cetăţean sârb.

Biroul de presă al Parchetului instanţei supreme a anunţat ulterior că Jovanovic, cu acordul tacit şi nelegal al unor funcţionari bancari, a obţinut mai multe adeverinţe privind deţinerea unor bilete la ordin în căsuţe de valoare, pe care le-a folosit pentru a înşela mai multe persoane.

Anchetatorii au stabilit că, în 2004, Jovanovic Krunislav, Dumitru Sauer, Viorel Dumitrescu şi Mihail Rotaru - ajutaţi şi de alte persoane - ar fi introdus în ţară 178.000 file bilete la ordin, în valoare de 370 de milioane de dolari, emise de o bancă din Los Angeles, declarată în faliment încă din 1996, pe care le-au depozitat într-o cutie de valori de la o bancă din Bucureşti.

Din verificări s-a stabilit că Jovanovic a obţinut, în lunile februarie şi martie 2005, adeverinţe de la banca din Bucureşti prin care se atesta depunerea unui număr de 20.327 bilete la ordin în valoare de 40.654.000 dolari, cu scopul declarat de a dovedi că are bonitate bancară în relaţiile cu alte persoane fizice sau juridice, inclusiv unităţi bancare de la care solicita împrumuturi.

Anchetatorii au descoperit că Jovanovic ar fi înfiinţat pe teritoriul României şapte firme fictive şi că ar fi folosit aproximativ 30.000 bilete la ordin false dintre cele obţinute de la banca americană pentru a le plasa în cazinouri din Elveţia, Germania şi Austria.

Directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, declara, pentru MEDIAFAX, în 14 iulie 2006, că BNR a avertizat întregul sistem bancar, în anul 2003, că Krunislav Jovanovic a prezentat o scrisoare de garanţie falsă, de la o bancă de renume. Tot atunci, BNR a transmis sesizări despre caz Prachetului şi Serviciului Român de Informaţii.

După ce presa centrală a relatat că mai multe bănci ar fi acordat, pe baza cecurilor false, credite în valoare totală de aproximativ 300 milioane dolari, BNR a verificat opt firme aparţinând celor cercetaţi de Parchet, precum şi alte opt societăţi ale unei persoane asociate cu aceştia într-una dintre companii.

"Potrivit datelor existente la BNR şi discuţiilor cu instituţiile de credit, niciuna din băncile autorizate să funcţioneze pe teritoriul României nu a acordat credite pe baza filelor CEC false introduse în ţară de Krunislav Jovanovic", afirma atunci Cinteză.

Directorul BNR arăta că Parchetul a descoperit mai multe încercări ale persoanelor din grup de a contracta credite de la trei bănci, care au respins solicitările, una dintre instituţiile de credit în cauză înaintând şi o plângere penală.

BNR identificase 40.327 file cec falsificate, în valoare de 80,65 milioane de dolari, pe care Jovanovic le depusese în şapte cutii de valori la Raiffeisen Bank.

"Raiffeisen a eliberat trei adeverinţe de confirmare a existenţei unor instrumente, dar nu avea nicio obligaţie să verifice autenticitatea lor, atât timp cât nu a intrat în relaţii comerciale pe baza acelor document", explica Cinteză.