Kuneva:La Gara de Nord, 7 pasageri au făcut reclamaţii în 2009;în primele 3 luni din 2011 au fost 30

"Ceea ce mi-au spus la Gară este că în anul 2009 au primit 7 plângeri de la pasageri, în 2010 au primit aproape 90 de plângeri. Anul acesta, de la începutul anului şi până în martie, au avut 30 de plângeri. Nu înseamnă că serviciul este mai prost acum. Dimpotrivă. Înseamnă că oamenii ştiu mai mult şi se plâng mai mult. Eu sunt o mare susţinătoare a celor care fac reclamaţii", a spus Kuneva explicând că statistica i-a fost oferită la Gara de Nord din Bucureşti, de la biroul de reclamaţii.

"Este un scor bun, deci îşi fac treaba acolo. Dar e nevoie de mai mult. În primul rând, este nevoie de reguli foarte clare de implementare", a completat ea.

De altfel, Kuneva a spus că regretă faptul că românii nu conştientizează încă pe deplin drepturile pe care le au ca pasageri, dar a explicat acest lucru şi prin prisma faptului că legislaţia în domeniu este foarte recentă.

"Trebuie să ne intensificăm eforturile peste tot. Cu cât vor călători mai mult - iar românii călătoresc destul de mult - cu atât vor putea învăţa mai mult din experienţa altor state şi apoi să ceară acelaşi respect şi acelaşi nivel de protecţie în România", a spus ea.

Ea a vorbit şi despre posibilitatea statelor membre de a cere derogări de la aplicarea directivei referitoare la drepturile pasagerilor, România fiind printre statele care au cerut 5 ani derogare pentru aplicarea dispoziţiilor legislative.

"Problema este că trebuie respectat principiul subsidiarităţii: cu alte cuvinte, dacă un stat membru poate să rezolve problema la nivel naţional, nu este necesară o intervenţie din partea UE. Cu alte cuvinte, atunci când vorbim despre transport local, să zicem de la Constanţa la Bucureşti, nu este nevoie de implementarea regulilor aplicabile transportului internaţional, transfrontalier. Ca părere personală, consider că pentru noile ţări membre, a avea aceleaşi standarde atât pentru transportul naţional cât şi internaţional este mai bine. De ce? Pentru că, atunci când avem o legislaţie care provine din UE, este o legislaţie îndelung gândită şi analizată. Înseamnă că avem un studiu de impact, multe teste şi că această legislaţie are un fundament foarte bun. Totuşi, există dreptul la derogări şi la excluderea transportului intern de la aplicarea anumitor reguli", a mai spus ea.

Pasagerii din autocare sau autobuze vor primi compensaţii suplimentare, pe lângă valoarea tichetului, dacă operatorul anulează călătoria şi vor avea dreptul la gustări sau băuturi răcoritoare în caz de întârzieri, conform unor norme votate, marţi, la Strasbourg, care vor intra în vigoare în 2013.

După doi ani de negocieri dificile, Parlamentul European (PE) şi statele membre au ajuns la un acord cu privire la un regulament care va acoperi toate serviciile normale, naţionale sau transfrontaliere pe distanţe lungi (250 de kilometri sau mai mult), începând din primăvara anului 2013.

Pentru acest tip de servicii, noua legislaţie prevede compensaţii de până la 50 la sută din preţul biletului, în plus faţă de rambursarea integrală a tichetului, dacă un operator anulează o călătorie şi nu poate astfel să îşi onoreze contractul de transport. Această regulă se aplică şi în cazul unei întârzieri mai mari de două ore, dacă operatorul nu poate oferi pasagerilor nici o redirecţionare sau un alt mijloc de transport pentru continuarea călătoriei.

Călătorii care, în urma unei anulări sau a unei întârzieri mai lungi de două ore, doresc să renunţe la călătorie, au dreptul la o rambursare integrală a preţului biletului călătoriei.

În cazul unei întârzieri mai mari de 90 de minute, pasagerii au dreptul la gustări, mese sau băuturi răcoritoare. Dacă o călătorie este întreruptă sau are loc un accident care presupune cazarea peste noapte, operatorii sunt obligaţi să ofere călătorilor cazare la hotel în valoare de până la 80 de euro pe noapte. Totuşi, operatorii nu sunt obligaţi să ofere aceste facilităţi în cazul unor catastrofe naturale sau a unor condiţii meteorologice foarte dificile care pun în pericol securitatea transportului.

În cazul pierderii sau deteriorării bagajelor, operatorii vor trebui să prevadă o rambursare de minimum 1.200 de euro, precum şi rambursarea unei sume de până la 220.000 euro (sau mai mult, dacă este prevăzut în legislaţia naţională), în caz de deces sau vătămare în urma unui accident.

Pentru a permite companiilor mai mici să se adapteze noilor exigenţe, Parlamentul va acorda statelor membre posibilitatea de a excepta serviciile regulate naţionale sau serviciile speciale, care sunt efectuate în mare parte în afara Uniunii, pentru o perioadă maximă de 4 ani şi care poate fi reînnoită o dată.

În schimb, deputaţii au obţinut adoptarea a douăsprezece drepturi fundamentale care se vor aplica tuturor serviciilor regulate, indiferent de distanţă. Aceste drepturi privesc în special dreptul călătorilor de a fi informaţi înainte şi pe durata călătoriei, precum şi nevoile persoanelor cu handicap şi ale celor cu mobilitate redusă. Aceste drepturi asigură un acces nediscriminatoriu la transport şi includ dreptul la despăgubire atunci când scaunele cu rotile sau alte echipamente de mobilitate sunt pierdute sau deteriorate.

Pentru a putea acorda o asistenţă adecvată pasagerilor cu mobilitate redusă care au solicitat acest lucru cu cel puţin 36 de ore înaintea călătoriei, personalul din autobuz sau autocar trebuie să fie format în acest sens şi să deţină competenţele definite în anexa regulamentului. Atunci când operatorul nu poate furniza o asistenţă adecvată, pasagerii cu mobilitate redusă au dreptul de a fi însoţiţi, fără costuri suplimentare, de o altă persoană la alegerea sa.

"Acest acord este important pentru sectoarele transporturilor şi turismului, reflectând un echilibru strategic, deoarece protejează IMM-urile dar aduce facilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă", a declarat Antonio Cancian (PPE, IT).

Regulamentul a fost adoptat cu 504 de voturi pentru, 63 împotrivă şi 89 de abţineri.