Hipocampul, o structură a creierului asociată cu învăţarea şi memoria, a îmbătrânit cu aproximativ un an la o persoană de 60 de ani care avea durere cronică într-un anumit segment din corp, comparativ cu persoanele care nu aveau dureri.
Atunci când durerea a fost resimţită în două locuri din corp, hipocampul s-a micşorat şi mai mult - echivalentul a puţin peste doi ani de îmbătrânire, arată estimările din studiul publicat luni în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, sau PNAS.
„Cu alte cuvinte, volumul hipocampului (materiei cenuşii) la un individ în vârstă de 60 de ani cu (durere cronică) în două locuri din corp a fost similar cu volumul controalelor (fără durere) la cineva în vârstă de 62 de ani”, au scris autorul corespondent Tu Yiheng şi colegii săi. Tu este profesor de psihologie la Academia Chineză de Ştiinţe din Beijing.
Cu cât ai mai multe zone dureroase în corp, cu atât creşte riscul de demenţă
Riscul a crescut odată cu creşterea numărului de zone dureroase din corp, a constatat studiul. Volumul hipocampal a fost de aproape patru ori mai mic la persoanele cu dureri în cinci sau mai multe locuri din corp, în comparaţie cu cele cu doar două - echivalentul a până la opt ani de îmbătrânire.
Oamenii ar trebui să nu ignore semnele durerii şi să meargă la un specialist, recomandă ercetătorul în domeniul bolii Alzheimer, Dr. Richard Isaacson, neurolog preventiv la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Florida. El nu a fost implicat în noul studiu.
Studiul a analizat date de la peste 19.000 de persoane care au fost supuse unor scanări ale creierului în cadrul UK Biobank, un studiu guvernamental pe termen lung cu peste 500.000 de participanţi britanici cu vârste cuprinse între 40 şi 69 de ani.
Totodată, cercetarea a constatat că persoanele cu multiple localizări ale durerii corporale au avut performanţe mai slabe decât persoanele fără durere la şapte din cele 11 sarcini cognitive. În schimb, persoanele cu un singur focar de durere au avut performanţe mai slabe la o singură sarcină cognitivă - capacitatea de a-şi aminti să îndeplinească o sarcină în viitor.
Studiul a controlat o varietate de condiţii care au contribuit - vârsta, consumul de alcool, masa corporală, etnia, factorii genetici,istoricul de cancer, diabet, probleme vasculare sau cardiace, medicamente, simptome psihiatrice şi statutul de fumător, pentru a numi doar câteva dintre acestea. Cu toate acestea, studiul nu a controlat nivelurile de exerciţii fizice, a precizat Isaacson.
„Exerciţiul fizic este cel mai puternic instrument nr. 1 în lupta împotriva declinului cognitiv şi a demenţei”, a declarat expertul.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.