„La trei paşi de moarte” – fostă graniţă de imperiu, devenită atracţie turistică în munţii Sibiului

Aproape că nu este zi, din primăvară până în toamnă, în care Creasta Făgăraşului să nu fie călcată de turiştii aflaţi în căutarea liniştii şi a bucuriei de a fi mai aproape de cer, mulţi dintre aceştia alegând zona denumită „La trei paşi de moarte”.

Aceasta se află pe teritoriul judeţului Sibiu şi este străbătută de către drumeţii care călătoresc între Bâlea Lac, Vârful Moldoveanu sau Cabana Podragu.

În cei 25 de ani de când conduce grupurile de turişti pe cărările munţilor, Catri Naicu, ghid al Programului „Anii Drumeţiei”, a fost întrebat de nenumărate ori despre legătura cu moartea a zonei aflată la 2.150 metri altitudine, în vecinătatea Lacului Bâlea: „Aici a fost graniţa dintre Imperiul Austro-Ungar şi Ţara Românească. Practic, limita era dată de muchia Crestei, care are o lăţime de aproximativ 2 metri, adică de trei paşi. Se ştie că pe aici treceau cei care aduceau cărţi scrise in limba română şi le introduceau în Transilvania. Toţi erau catalogaţi drept „contrabandişti” şi riscau să fie împuşcaţi de grăniceri dacă erau surprinşi pe graniţă. Dacă reuşeau să facă cei trei paşi peste graniţă, scăpau”.

La poalele Făgăraşilor se află comuna Cârţişoara, devenită cunoscută în lume datorită lui Badea Cârţan, ciobanul care timp de 30 de ani a adus traiste pline cu cărţi româneşti din Vechiul Regat, pe care le-a distribuit românilor transilvăneni, dar şi pentru călătoria de 43 de zile pe care a făcut-o pe jos, până la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian.

„Vechea potecă urca dinspre Vidraru, spre Fereastra Zmeilor, traversa graniţa, şi cobora spre Arpaş. De aici, cei care aduceau cărţi româneşti puteau merge spre Făgăraş – Braşov sau Avrig – Sibiu”, mai spune Catri Naicu.

Cei care vin în creastă, în zona numită „La trei paşi de moarte”, au parte şi de imaginea spectaculoasă a unei stânci găurite, aflate în vecinătate: „Fereastra zmeilor”. Nu este drumeţ care să nu-şi dorească o fotografie a cărei „ramă” să fie chiar stânca.

Sursa foto: Facebook / Consiliul Judetean Sibiu

Pe timp de iarnă, acest lucru este interzis. „Tot ceea ce înseamnă poteci de munte aflate la peste 1.800 de metri altitudine sunt închise pe timpul iernii”, spune Dan Popescu, directorul Serviciului Public Judeţean Salvamont Sibiu. Chiar şi vara se recomandă atenţie sporită: „În porţiunea dintre „La trei paşi de moarte” şi „Fereastra zmeilor” au fost montate lanţuri metalice de care turiştii se ajută când urcă sau coboară, traversând cele trei jgheaburi din zonă”, a precizat şeful salvamontiştilor sibieni.

Despre „Fereastra zmeilor” se spune că-şi dezvăluie originea numelui doar în clipa în care o priveşti de pe potecă. În acelaşi timp, se mai vorbeşte despre faptul că vântul serilor de vară aduce cu sine sunetul unei turme îndepărtate de oi, mânate de un cioban dibaci în cântatul la fluier care, aidoma lui Badea Cârţan, ar trece peste hotarul ce odinioară despărţea românii aflaţi de o parte şi de alta a munţilor.