Laura Codruţa Kovesi află în câteva zile dacă va fi revocată. Care sunt scenariile

"Cu certitudine, la momentul potrivit voi lua o decizie. Acum pot să spun că decizia nu va fi luată înainte de sărbători, ci mai degrabă după Paşti. Cum va suna decizia, voi explicita într-o declaraţie publică, dar cu siguranţă în luarea deciziei mă voi inspira din toate documentele puse la dispoziţie şi de o parte şi de alta", a declarat Klaus Iohannis, la Bruxelles, la finele lunii martie.

În februarie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a propus revocarea procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi, după ce a prezentat un raport privind activitatea managerială de la DNA, care s-a bazat pe 20 de categorii şi fapte.

"Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art. 51 din Legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA", a declarat la acel moment Tudorel Toader.

Ulterior, propunerea sa a fost analizată de către procurorii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după ce au ascultat punctul de vedere al ministrului, dar şi pe cel al Laurei Codruţa Kovesi. Membrii Secţiei pentru procurori au respins propunerea ministrului, prin emiterea unui aviz negativ, acesta fiind însă unul consultativ.

În cazul în care preşedintele Klaus Iohannis refuză demiterea procurorurului-şef al DNA, dacă nu se va face o nouă solicitare de revocare, Laura Codruţa Kovesi îşi continuă activitatea la conducerea instituţiei anticorupţie, până în luna mai a anului viitor, când se va încheia cel de-al doilea mandat al său.

Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor spune că (articolul 51) revocarea se poate propune pentru o serie de motive, precum: dacă nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.

Dacă preşedintele va da curs propunerii ministrului Tudorel Toader, se vor începe demersurile pentru propunerea unui nou procuror şef al instituţiei anticorupţie. Potrivit legii menţionate anterior, procurorul şef al DNA este propus de către ministrul Justiţiei. Propunerea acestuia trebuie să fie analizată de către CSM, pentru a emite un aviz consultativ, care să ajungă la şeful statului, cel care avizează sau respinge propunerea.

Într-un astfel de caz, rămâne de văzut care va fi procedura de numire a şefului DNA care va fi adoptată de această dată, având în vedere că noua lege privind statutul magistratului nu este în vigoare, iar numirile din 2013 la şefia parchetelor au fost controversate. Potrivit spuselor unui fost membru CSM, Adrian Toni Neacşu, învestirea în funcţia de procuror-şef al DNA a lui Kovesi, în primul său mandat, a fost una impusă ministrului Justiţiei de la acea vreme, Mona Pivniceru, care a şi demisionat din funcţie.

"Sunt în măsură să confirm şi eu că demisia Monei Pivniceru, în martie 2013, a avut loc exact în condiţiile în care i se impuseseră acele numiri la vârful parchetelor. Mutările veniseră în plic, dar acum aflu exact de unde. În plus, aceste numiri fuseseră acceptate deja, în aceleaşi conditii neguroase, de secţia de procurori a CSM şi preşedintele CSM de atunci. Cea mai mare greşeală a celor din CSM care ne-am opus atunci acestui troc imund a fost că nu am acceptat să ieşim public şi să denunţăm abuzul, pe considerentul că astfel am vulnerabiliza consiliul şi sistemul judiciar. Implicarea brutală a SRI in activitatea CSM de atunci a dus la 2 plângeri la Comisia de control din Parlament, una a unui fost preşedinte CSM, alta a mea, îngropate rapid. Era prea devreme, pesemne", a scris pe Facebook Adrian Toni Neacşu, în luna martie a acestui an.

Precizările vin după ce, tot în luna martie a acestui an, liderul PSD a spus că premierul din momentul învestirii lui Kovesi, Victor Ponta, a negociat numele viitorului şef al DNA.

"La un moment dat Victor a scos o hârtie din buzunar, destul de mototolită, pe care erau scrise trei nume: Bica, Kovesi şi Niţu. (..) El a spus că aşa a negociat George Maior cu Băsescu, parcă a zis şi de doamna Udrea. L-am întrebat dacă a vorbit şi cu Crin, iar el nu a fost de acord", a precizat Dragnea.

Referitor la acelaşi subiect, Crin Antonescu, care în 2013 avea funcţia de preşedinte al Senatului, a confirmat spusele liderului PSD: "În orice caz, fără a fi avut nimic de împărţit cu doamna Kovesi, am pornit pe ideea că e bine să se mai schimbe şefii de la PG şi DNA. (..) La un moment dat, domnul Ponta a zis că a negociat formula aceasta cu Traian Băsescu, nu mi-a zis de altcineva, şi propunerile vor fi cele care au şi fost (nr. Bica, Niţu, Kovesi). Mi-a zis că guvernul face propunerea, preşedintele numeşte, iar asta e formula de compromis. Până aici Dragnea spune adevărul şi nici Ponta nu îl contrazice".

Laura Codruţa Kovesi a condus timp de şase ani (două mandate) Parchetul General, în prezent fiind la al doilea mandat în fruntea DNA.