Laurenţiu Baciu (LAPAR): Nu înţeleg de ce trebuie să plătim apa pentru irigaţii. Neutilizată, s-ar duce în mare

"Nu înţeleg de ce plătim apa folosită la irigaţii, că dacă nu o iau eu se duce în mare, pe când eu aduc plus valoare, ajut economia. Dacă nu iau apa din Siret, ea se duce în Dunăre şi de acolo în mare, deci la revedere", a spus Baciu.

În replică, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, prezent la şedinţa Comisiei pentru Agricultură, a afirmat că 80% din preţul apei pe care o folosesc fermierii se duce în energia electrică de care au nevoie motopompele.

"Din costul pentru irigaţii, 80% e reprezentat de energie. Asta este marea problemă. De aceea am intervenit în 2011 pentru a reduce preţul la energie şi de aceea vrem să schimbăm pompele acelea, pentru ca preţul energiei să fie cât mai mic. Avem costuri foarte mari, pentru că avem infrastructura din anii '70. Noi pompăm în amonte, dar în momentul de faţă studiem posibilitatea ca din barajele pe care le avem să folosim apa şi pentru sistemele de irigaţii şi să putem iriga gravitaţional. La un moment dat va trebui să discutăm cu Ministerul Mediului pentru a putea folosi apa din pânza freatică. Astăzi este interzis. E o chestiune pe care trebuie să o privim în viitor", a spus Constantin.

El a reiterat că pentru reabilitarea sistemului principal de irigaţii este nevoie de un miliard de euro, sumă care ar putea fi recuperată în trei ani.

"Valoarea despăgubirilor cauzate de secetă în 2007 a fost de 370 de milioane de euro, iar noi vorbim de un miliard de euro necesar pentru a investi în infrastructura de irigaţii. În trei ani cu secetă, din păcate, dăm despăgubiri cât am avea nevoie pentru a reabilita sistemul de irigaţii, care ne va ajuta pe o perioadă de 40-50 de ani", a spus Constantin.

Ministrul a precizat că realizarea canalului Siret-Bărăgan ar necesita o investiţie totală de 12 miliarde de euro, dar 450.000 de hectare ar putea fi irigate.

"Canalul Siret-Bărăgan poate iriga în jur de 450.000 de hectare. Nevoia de investiţie acolo, cel puţin pe cifrele pe care le avem la dispoziţie, depăşeşte 12 miliarde de euro. Acolo sunt trei activităţi care se pot face. Pe de o parte combaterea inundaţiilor, pe de altă parte transport, iar pe de altă parte din irigaţii. Pentru zona de irigaţii e nevoie de mai bine de un miliard de euro, dar pentru un canal cu utilizare multiplă e nevoie de mai bine de 12 miliarde de euro", a mai spus Constantin.

Potrivit lui Constantin, infrastructura principală de irigaţii cauzează pierderi foarte mari, deoarece canalele nu sunt impermeabilizate.

"O altă cauză e lipsa echipamentelor de irigaţii la fermieri. Din 2004, fermierii au văzut că nu se mai investeşte în sistemul de irigaţii care nu e al statului şi atunci nu şi-au mai cumpărat echipamente. Astăzi, chiar dacă au posibilitatea să irige nu o fac, pentru că nu au echipamente. Ei pot achiziţiona echipamente prin măsura 4.1, deschisă de trei luni. Infrastructura principală cauzează pierderi foarte mari din cauza canalelor neimpermeabilizate. Ea trebuie să rămână la stat, pentru că e vorba de siguranţa naţională", a subliniat Constantin.

Multe dintre sistemele de irigaţii din ţară au fost distruse pentru că pe unde treceau ţevile s-au construit cartiere de locuinţe.

"Din 2004 până în prezent au existat foarte multe organizaţii care au preluat o suprafaţă foarte mare de irigaţii, dar ea a fost vândută la fier vechi. De exemplu, în jurul Timişoarei nu mai există infrastructură de irigaţii pentru că pe ele s-au făcut cartiere de case. În Braşov la fel, în Bucureşti la fel. Sistemul de irigaţii a fost lovit puternic în 2011, când din 5.100 de angajaţi au fost daţi afară 3.500. S-au dat afară oameni şi de la APIA şi de la ANIF, când ni se spune că trebuie să mărim numărul de angajaţilor. Anul acesta, angajăm la loc 1.000 de oameni dintre cei 3.500", susţine Constantin.

Citeşte şi: Constantin: Pentru refacerea infrastructurii de irigaţii este nevoie de 1,4 miliarde de euro

O variantă pentru reducerea costurilor cu irigaţiile ar fi obligarea fermierilor să îşi facă abonamente, crede ministrul Agriculturii.

"Pentru a reduce costurile foarte mult, ar trebui ca acel abonament să fie obligatoriu pentru toţi cei care sunt în amenajarea respectivă de irigaţii. În felul acesta, costurile se reduc la 10% faţă de cineva care este în treapta întâi de pompare", a declarat Constantin, care a precizat că o variantă pentru lipsa irigaţiilor în perioada de secetă ar putea fi reprezentată de perdelele forestiere, care păstrează umiditatea necesară, iar producţia de grâu s-ar menţine la patru-cinci tone pe hectar.

Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii a anunţat că vrea să aloce anual, timp de şapte ani, 145 milioane euro pentru modernizarea sistemului principal de irigaţii, infrastructura secundară putând beneficia de fonduri europene în valoare de peste 430 de milioane de euro.

Fondurile europene, aferente perioadei de programare 2014 - 2020, vor fi alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

"Sprijinul va fi acordat investiţiilor pentru înfiinţarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de irigaţii ai căror beneficiari vor fi fermierii constituiţi în organizaţii şi federaţii de organizaţii de îmbunătăţiri funciare (OIF şi FOIF). Investiţiile vizează amenajările interioare de irigaţii aparţinând OIF şi FOIF şi vor fi alocate fonduri europene în valoare de peste 430 mil. Euro. Pentru submăsura 4.3 - a) irigaţii, a fost lansată prima sesiune de primiri de proiecte, fondurile disponibile fiind de 218 milioane Euro. De asemenea, pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii MADR are în vedere identificarea unei variante prin care să se aloce anual suma de 145 mil. Euro, pe parcursul unei perioade de 7 ani", a comunicat ministerul, răspunzând unor întrebări MEDIAFAX.

Sistemul de irigaţii din România este distrus în proporţie de 90%, astfel că din 3,3 milioane de hectare irigabile în 1989 în prezent sunt utilizate doar 300.000 de hectare.

Citeşte şi: Ministerul Agriculturii: Căutăm o variantă pentru a aloca anual 145 mil. euro sistemului de irigaţii, timp de şapte ani