Lazăr respinge acuzaţiile privind refuzul de a elibera un deţinut politic de la Aiud: Sancţionarea era făcută exclusiv de administraţia penitenciarului

Procurorul general spune că respinge ”orice afirmaţii potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiţionată a Penitenciarului Aiud, aş fi dispus sancţionarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deţinută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate”, potrivit unui comunicat al Parchetului General publicat vineri pe pagina de Facebook a instituţiei.

Augustin Lazăr spune că sancţionarea disciplinară a condamnaţilor şi emiterea acelor ”rapoarte de pedepsire”, aşa cum erau ele denumite, era făcută exclusiv de către administraţia penitenciarului, la acea dată, unitate militară care se afla în subordinea Ministerului de Interne.

”Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foşti deţinuţi politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general”, spune Augustin Lazăr.

El crede că, prin astfel de acţiuni ”se urmăreşte influenţarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie” şi reia declaraţia că nu a fost ”lucrător sau colaborator al Securităţii”, invocând în acest sens verdictul dat deja de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Lazăr aminteşte că preşedintele comisiei de propuneri în vederea liberării condiţionate era procurorul delegat al procuraturii judeţene în a cărui rază teritorială se afla penitenciarul şi că participarea sa, ca procuror, în aceste comisii ”era o obligaţie de serviciu, instituită prin lege”, fără ca această atribuţie de serviciu să atragă şi calitatea de lucrător al Securităţii.

Procurorul general aminteşte şi cum sunt definite prin lege atât calitatea de lucrător al Securităţii cât şi cea de colaborator, prin legea actualizată în 2008.

Calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii sau Miliţiei, cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv de ofiţer acoperit ”care a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturile fundamentale presupune trei condiţii cumulative: apartenenţă instituţională (Securitate sau Miliţie); o anumită calitate (ofiţer, subofiţer sau ofiţer acoperit) şi anumite activităţi de suprimare/îngrădire a drepturilor fundamentale”. Calitatea de colaborator, spune Lazăr, ”o poate avea orice persoană care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor”.

”Liberarea condiţionată este o vocaţie pe care o au, prin voinţa legiuitorului, toţi condamnaţii care, după ce au executat fracţiile de pedeapsă stabilite de lege, după criteriile arătate, îndeplinesc, de asemenea, şi condiţia de a fi disciplinaţi şi de a da dovezi temeinice de îndreptare, inclusiv atunci când nu prestează muncă, ţinându-se seama şi de antecendentele lor penale. Aşadar, executarea fracţiei legale impunea în continuare şi îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute de lege”, mai spune Augustin Lazăr.

El aminteşte că aprecierea comisiei de liberare se fundamentează, ”în trecut, ca şi în prezent, pe existenţa sau inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinară în dosarul condamnatului, iar exercitarea acestui drept de apreciere în privinţa vocaţiei era şi este suspus examinării instanţei.”

Aceste activităţi nu constituie acte de colaborare cu fosta Securitate, ci se circumscriu unei competenţe specifice fazei de executare a pedepselor, conchide procurorul general.

Reacţia lui Augustin Lazăr vine după ce un fost deţinut închis în Penitenciarul Aiud în regimul comunist, Ioan Muntean, l-a acuzat, joi seară, la Antena 3, că i-a amânat de două ori eliberarea condiţionată şi că l-a trimis la carceră timp de 10 zile pentru o poezie. Bărbatul susţine că actualul procuror general Augustin Lazăr i-a amânat de două eliberarea condiţionată, fiind pus în libertate abia după şapte ani de închisoare.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a decis reverificarea procurorului general Augustin Lazăr, după acuzaţiile ce i-au fost aduse în spaţiul public, potrivit cărora ar fi refuzat să elibereze un disident anticomunist. Lumea Justiţiei a publicat documente care ar arăta cum un procuror din judeţul Alba, pe numele său Augustin Lazar, a refuzat în două rânduri să elibereze un disident anticomunist, acest lucru întâmplându-se în mijlocul anilor '80. Potrivit sursei citate, numele procurorului din acest caz este identic cu cel al actualului procuror general al Romaniei, iar cazul se petrece la Penitenciarul Aiud din judeţul Alba, judeţ din care provine şi actualul procuror general. Jurnaliştii de la Lumea Justiţiei precizează că nu ştiu dacă procurorul din această cauză este unul şi acelaşi cu actualul procuror general, Augustin Lazăr.