Legea dării în plată este parţial neconstituţională, a decis CCR

"Practic, am admis excepţia de neconstituţionalitate, s-a constatat că sintagma <<precum şi din devalorizarea bunurilor imobile>>, sintagmă care era conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă", a spus Valer Dorneanu.

Preşedintele CCR a mai spus că a fost admisă parţial o altă excepţie: "Am admis, de asemenea, excepţia de neconstituţionalitate şi am constatat că prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 şi art. 8 din legea 77 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanţele sesizate de bănci sau de părţi şi de aici încolo instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii, şi cu privire la riscuri şi la proporţionalitate şi la celelalte aspecte".

Impreviziunea este definită la art. 1271 din Codul Civil care statuează că ”părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei”. Sunt prevăzute însă şi excepţii de la aceste prevederi ”dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei”. În acest caz, se precizează în Codul Civil, instanţa poate să dispună ”adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile” sau ”încetarea contractului”. Atât adaptarea contractului, cât şi încetarea acestuia, pot fi dispuse de către instanţă numai dacă ”schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului” şi ”nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor”, dacă ”debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor” şi dacă ”debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului”.

Valer Dorneanu a explicat şi cele două excepţii de neconstituţionalitate la legea dării în plată respinse de CCR. ”Am respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza I raportate la dispoziţiile art. 3 teza I, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza II din legea 77/2016 privind darea în plată pentru că, din analiza noastră, a rezultat că toate contractele care s-au încheiat în perioada 2007 – 2009 sunt sub imperiul celuilalt Cod Civil şi atunci toată teoria noastră cu imprevizibilitatea nu se aplică în aceste cazuri”, a declarat Dorneanu.

Articolul 11 din legea 77/2016 privind darea în plată, prevede că, ”în vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată”.

De asemenea, articolul 3 al legii statuează că, ”prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord”.

”Am primit până acum peste 700 de cauze de la bănci sau de la debitori, dintre care pentru 581 suntem abia în faza de rapoarte. Pentru astăzi ne-am pronunţat asupra unui calup de 25 de dosare, pentru 8 dosare am amânat pronunţarea pe 27 octombrie, dar acolo se vor regăsi multe dintre concluziile pe care le-am adoptat astăzi. Dorinţa noastră este să dăm o soluţie dreaptă care cât de cât să fie înţeleasă şi de bănci şi să fie acceptată şi de debitori”, a mai precizat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.