Legea prin care Instituţia Prefectului din Giurgiu e transferată de la MAI, neconstituţională - surse

Judecătorii CCR au admis, miercuri, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea prin care clădirea Prefecturii judeţului Giurgiu este trecută din domeniul public al statului şi din administrarea MAI în domeniul public al judeţului Giurgiu, au declarat surse din cadrul instituţiei pentru MEDIAFAX. Astfel, legea este neconstituţională.

Pe 25 iulie, şeful statului a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra acestei legi.

„Prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine art. 1 alin. (4) şi alin. (5), art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1), art. 120 alin. (1), precum şi art. 147 alin. (4) din Constituţie”, arată preşedintele Iohannis în textul sesizării formulate la Curtea Constituţională, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis MEDIAFAX.

Klaus Iohannis argumentează că prevederile Codului civil arată că „bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale şi invers se face în condiţiile legii”.

Şeful statului mai susţine că „bunurile care nu constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice pot fi transferate din proprietatea publică a statului în cea a unităţilor administrativ-teritoriale în condiţiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, prin hotărâre a Guvernului”.

„Regimul juridic al bunului cu privire la care se intenţionează transferul interdomenial (Palatul administrativ cu sediul în municipiul Giurgiu) este stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 706/1994 privind trecerea palatelor administrative din municipiile reşedinţe de judeţe în administrarea instituţiilor prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 11 noiembrie 1994, potrivit căreia palatele administrative din municipiile reşedinţe de judeţe, care au funcţionat ca sedii ale fostului partid comunist, trecute în proprietatea statului în temeiul Decretului-lege nr. 30/1990 şi al Hotărârii Guvernului nr. 115/1990, sunt bunuri proprietate publică de interes naţional. Potrivit art. 2 din această hotărâre, palatele administrative, având datele de identificare prevăzute în anexă (bunul se află la poziţia 19), trec în administrarea instituţiilor prefectului. Destinaţia palatelor administrative este aceea de sedii ale instituţiilor publice de interes naţional şi judeţean, respectiv pentru instituţiile prefectului, consilii judeţene, servicii publice deconcentrate ale ministerelor, camere de conturi, birouri parlamentare, consilii locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi, în limita spaţiului disponibil, pentru autorităţi publice autonome, confederaţii, federaţii sindicale şi redacţii ale ziarelor, cu respectarea normelor legale”, potrivit sursei citate.

Preşedintele Iohannis mai spune că legea sesizată la CCR ar încălca principiul autonomiei locale şi al legalităţii.

„Legea privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Instituţia Prefectului judeţul Giurgiu în domeniul public al judeţului Giurgiu contravine şi dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, nesocotind astfel nu doar principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, principiul legalităţii, rolul constituţional al Parlamentului şi cel al Guvernului, principiul autonomiei locale, dar şi rolul Curţii Constituţionale”, susţine Klaus Iohannis.

Preşedintele României adaugă că prin faptul că Parlamentul şi-a arogat competenţa de a legifera, a fost încălcat principiul separaţiei puterilor în stat.

„În cazul în care Parlamentul îşi arogă competenţa de legiferare, în condiţiile, domeniul şi cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, viciu care afectează legea în ansamblu. Totodată, acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie, şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă, aspect ce contravine şi prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituţie ce consacră rolul Guvernului. Reiese faptul că, indiferent dacă ne raportăm la dispoziţiile legale în vigoare la momentul adoptării legii ori la dispoziţiile OUG 57/2019 privind Codul administrativ, transferul interdomenial prin lege ca act al Parlamentului al imobilului vizat este neconstituţional”, conchide Iohannis, în textul sesizării.