Legea salarizării, pasată viitorului Guvern. Sănătatea, agricultura şi administraţia locală au primit fonduri în plus la rectificarea bugetară

„La Sănătate, s-au alocat credite de angajament în sumă de 2,21 miliarde de lei în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în vederea încheierii unor noi contracte cost-volum-rezultat, pentru aria terapeutică hepatită cronică. Aceste alocări bugetare vor permite continuarea tratamentului pentru pacienţii cu ciroză hepatică aflaţi în stadiul F4 şi extinderea programului pentru pacienţii cu ciroză hepatică stadiile F2 şi F3”, a declarant Anca Dragu.

Ministerul Sănătăţii a trimis deja la CNAS documentele necesare. Pe baza acestora, Casa începe negocierile cu producătorii de medicamente pentru încheierea contractelor cost-volum-rezultat. „Încheierea contractelor în această formulă permite o folosire judicioasă a banilor bugetului asigurărilor de sănătate, deoarece CNAS decontează tratamentele doar pentru pacienţii care s-au vindecat ca urmare a terapiei”, a mai spus ministrul Finanţelor.

Pentru Ministerul Agriculturii a fost asigurată suma de 1,09 miliarde de lei pentru plăţile finale aferente schemelor de plăţi directe pentru campania agricolă din 2016. De asemenea, ministerul a redistribuit din bugetul propriu 85,7 milioane de lei pentru plata subvenţiilor în agricultură.

„Pentru investiţii la nivel local avem o alocare suplimentară de 1,25 miliarde de lei, sume care vor acoperi plăţile necesare până la final de an ale proiectelor de dezvoltare a infrastructurii şcolare şi de drumuri”, a mai spus Anca Dragu.

Alte 47,9 milioane de lei au fost realocate pentru finanţarea Acordului de împrumut „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi a staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori”. Suma va fi folosită pentru închiderea proiectului finanţat din credite externe rambursabile.

„Susţinem proiectele finanţate prin administraţia locală. Menţionez cele două programe: 14,7 milioane de lei pentru programul-pilot Masa caldă şi 4,1 milioane de lei pentru programul Fructe în şcoli”, a mai spus ministrul.

„S-au făcut economii la Ministerul Finanţelor Publice 1,18 miliarde de lei, la Ministerul Transporturilor au fost identificate economii în sumă de 254 de milioane de lei, Ministerul Apărării Naţionale a identificat 359,8 milioane de lei, bani care nu mai pot fi utilizaţi până la finele anului pentru cheltuieli cu bunurile şi serviciile şi cheltuieli de capital. Însă pentru Apărare propunem totuşi credite de angajament în valoare de 5 miliarde de lei pentru demararea achiziţiilor de tehnică şi de echipamente specifice. De asemenea au făcut economii Ministerul Mediului, economii de 49,6 milioane de lei la proiecte cu finanţare din fonduri europene”, a mai arătat Anca Dragu.

Economiile realizate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri se ridică la 35,4 milioane de lei, în principal la proiectele cu finanţare din fonduri europene nerambursabile şi programele de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Ministerul Justiţiei, în calitate de ordonator principal de credite, a identificat economii în valoare de 33,6 milioane de lei.

„Propunem ca pentru sume foarte mici (50.000 de lei), dacă sunt recuperate integral până la primul termen de judecată atunci dosarul se închide. Am costatat în practică faptul că peste 50% din dosare au prejudicii foarte mici, ceea ce înseamnă o ineficienţă mare pentru instituţiile care trebuie să combată evaziunea. România are cele mai mici venituri publice din UE”, a mai spus ministrul Finanţelor.

Totodată, oficialul a mai anunţat că proiectul privind legea salarizării publice „nu va fi aprobat de actualul Guvern”.

„Pentru anul viitor există circa 3 miliarde de lei pentru cheltuieli salariale. Anvelopa bugetară este de 60,9 miliarde de lei faţă de circa 58 de miliarde de lei în 2015. Lucrăm la bugetul pe 2017 şi, conform legii, bugetul trebuie aprobat de noul Guvern”, a precizat Anca Dragu.

„Programul Prima Casă este nevoie de predictibilitate. De aceea am propus o strategie pe cinci ani, unde vom propune anumite sume pentru fiecare an. Pentru sfârşitul acestui an există cerere. Nu mă aşteptam ca anul acesta să fie o cerere mai mare decât în 2015. Analizăm să vedem dacă este posibilă o suplimentare acum”.

Pe de altă parte, „în Fondul de rezervă al Guvernului sunt 380 de milioane de lei. În rectificarea bugetară nu sunt prinşi bani pentru achiziţionarea Cuminţeniei Pământului”, a mai spus ministrul Finanţelor, răspunzând unor întrebări din partea presei.