Lelia Munteanu | Efectele majore ale covidului asupra minorilor. Date comparative septembrie 2019- mai 2020

Prof. Anat Shoshani, psiholog la Centrul Interdisciplinar Herzliya, a început anul trecut o  cercetare privind nivelul de fericire al copiilor. Conform Yedioth Ahronoth, studiul urmăreşte 1540 de copii sănătoşi de clasele V-XII (încadraţi în învăţământul de stat, religios şi laic) şi se desfăşoară în patru etape. Prima – în septembrie 2019, când nu se ştia despre covid. A doua – în mai 2020, evident pe acelaşi eşantion.

Rezultate comparative ale primelor două etape introduc subiectul cardinal al efectului noului coronavirus asupra copiilor.

Chestionaţi înainte de declanşarea epidemiei, 19 la sută dintre copii se plângeau de lipsa puterii de concentrare. În mai anul acesta, procentul crescuse la 50 la sută. Cei 17 la sută care acuzau o stare de nervozitate în 2019 s-au înmulţit, după declanşarea epidemiei, la 44 la sută. Dacă doar 16 la sută dintre subiecţi resimţeau nelinişte în septembrie, în mai 2020 erau 34 la sută. Proastă dispoziţie – 12 la sută în septembrie, 36 la sută în mai. Tensiune şi stare de alertă – 12 la sută în septembrie, 28 la sută în mai. Ameţeli – 10 la sută în septembrie, 28 la sută în mai. Lipsă de speranţă – 9 la sută în septembrie, 23 la sută în mai. Atacuri de panică – 6 la sută în septembrie, 13 la sută în mai. Am enumerat doar cele mai relevante exemple.

Vreme capricioasă în București: De la 20 de grade sâmbătă, la posibilitate de lapoviță

ANM a actualizat prognoza meteo de weekend: Furtuni cu grindină, frig intens și ninsori până luni

(E interesant care vor cifrele furnizate de următoarea etapă a studiului).  

Doamna Shoshani observă că pot exista diferenţe de la o ţară la alta, dar tendinţa rămâne aceeaşi. Iar situaţia nu se va îmbunătăţi prea curând. Lucrurile se complică atunci cînd părinţii nu-şi pot gestiona angoasele, transferându-le asupra copiilor şi alterând grav, uneori ireversibil, sentimentul de siguranţă şi protecţie pe care ar trebui să-l transmită.