Leul, tot mai slab în faţa euro. Cursul a atins în 2021 un nou maxim istoric

Criza politică şi deficitele mari - bugetar şi de cont curent - au pus presiune pe piaţa valutară în special în lunile de toamnă din 2021, cursul de schimb depăşind 4,94 lei/euro şi urcând până aproape de 4,95 lei/euro.

Piaţa valutară a fost fluctuantă în 2021, martie, aprilie, august şi lunile de toamnă aducând o accentuare a deprecierii monedei naţionale

Leul a cumulat din ianuarie până în 30 decembrie o depreciere de peste 1,6% faţă de euro în raport cu nivelul de la sfârşitul anului 2020. În 30 decembrie cotaţia de referinţă anunţată la prânz de BNR a fost de 4,9486 lei/euro. Comparativ, pe parcursul anului 2020 moneda naţională s-a depreciat cu circa 1,88% faţă de euro, după ce în 2019 leul a pierdut 2,5% în raport cu euro.

Analiştii financiari de la CFA România estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 5,1145 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 5,8%. Datele colectate de CFA în luna noiembrie arată că, pentru orizontul de 6 luni, peste 91% dintre analiştii incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 5,0517 lei/euro.

Presiunile de depreciere a naţionale s-au accentuat în luna septembrie 2021, şi într-un context intern caracterizat de intensificarea disputelor politice în coaliţia de guvernare. Practic, în luna septembrie cursul leu/euro a doborât maxim istoric după maxim istoric şi a trecut de 4,94 lei/euro.

Cel mai recent record istoric, de 4,9495 lei/euro a fost înregistrat în 22 septembrie

Pe scena politică, în septembrie s-au accentuat disputele politice în coaliţia de guvernare PNL-USR-UDMR, la începutul lunii octombrie guvernul Cîţu a fost demis în Parlament prin moţiune de cenzură, iar după o serie de bâlbâieli politice şi tergiversări de-abia spre finalul lunii noiembrie România a avut din nou un executiv cu drepturi depline, fiind învestit guvernul PNL-PSD-UDMR condus de Nicolae Ciucă.

Presiunile de depreciere a leului au continuat în octombrie, noiembrie şi decembrie, iar cursul de schimb leu/euro a avut o evoluţie oscilantă, cu creşteri şi scăderi, dar a rămas peste 4,94 lei/euro şi a avut zile în care s-a apropiat de maximul istoric.

Un prim moment de referinţă din 2021 pe piaţa valutară a fost 5 martie, când cursul a depăşit nivelul de 4,88 lei/euro, pentru ca în 30 martie cursul să treacă de pragul de 4,91 lei/euro, iar în 31 martie să depăşească şi nivelul de 4,92 lei/euro. Şi în aprilie a continuat deprecierea monedei naţionale în faţa euro, în 20 aprilie fiind înregistrat un nou vârf, de 4,9279 lei/euro.

Lunile mai, iunie şi iulie, dar şi prima parte a lunii august, au adus o temperare a deprecierii leului faţă de euro, cursul oscilând preponderent în jurul valorilor de 4,91 şi 4,92 lei/euro. O perioadă din august, leul chiar s-a apreciat faţă de euro.

Data de 20 august a adus cursul peste nivelul 4,93 lei/euro, la 4,9338 lei/euro, pentru ca finalul lunii august să aducă noi creşteri ale cursului.

Iar presiunile de depreciere a monedei naţionale s-au accentuat în luna septembrie.

Factorii cu cel mai mare impact asupra pieţei financiare din România au fost în septembrie evoluţia inflaţiei şi incertitudinea generată de criza guvernamentală, una dintre consecinţe fiind creşterea semnificativă a randamentelor titlurilor de stat în lei pe piaţa secundară, potrivit unui alt raport realizat de ACI Romania (Asociatia Pieţelor Financiare).

De asemenea, în ceea ce priveşte cursul de schimb, după ce moneda naţională s-a apreciat în luna august, până la 4,91 lei/euro, a ajuns ulterior la un minim istoric de 4,9488 pe piaţa interbancară, după cum au susţinut dealerii.

Presiunile de depreciere a leului au continuat în octombrie, noiembrie şi decembrie.

În ceea ce priveşte rezervele valutare la BNR, acestea au scăzut în lunile de toamnă din 2021 cu circa 2,3 mld. euro cumulat, coborând la final de noiembrie la 39,3 mld. euro, de la 41,6 mld. euro în august, criza politică din toamnă mărind tensiunea pe piaţa valutară.

Chiar dacă nu sunt anunţate public, uneori există intervenţii ale BNR din rezerva valutară pentru a ţine cursul de schimb sub control şi a atenua deprecierea monedei naţionale. Astfel de intervenţii pe piaţa valutară au şi rolul de a nu reintensifica presiunile inflaţioniste, mai ales în condiţiile în care inflaţia a crescut deja peste aşteptări, apropiindu-se de 8%.

Vânzând valută, BNR intervine şi pe piaţa monetară absorbind lichiditatea în lei, în încercarea de a nu scăpa inflaţia de sub control. Rezervele valutare mai cresc în condiţiile în care în conturile de la BNR ale Ministerului Finanţelor intră şi banii europeni legaţi de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Pe piaţa valutară, volumul tranzacţiilor valutare s-a intensificat şi a depăşit în luna noiembrie 1,7 mld. euro, marcând maximul anului 2021, dar şi cel mai ridicat nivel din ultimii aproape doi ani. Un nivel mai ridicat al tranzacţiilor valutare decât cel din noiembrie 2021 a fost în martie 2020, de 1,87 mld. euro.

Intensificarea tranzacţiilor valutare din lunile de toamnă a venit după astenia din luna august, când operaţiunile cu valută au coborât la minimul anului, de 1,24 mld. euro.

După primele 11 luni din 2021 volumul mediu zilnic al tranzacţiilor valutare a depăşit 1,5 mld. euro, în creştere cu 46,4 mil. euro, respectiv cu 3,2% peste nivelul operaţiunilor din ianuarie - noiembrie 2020, după cum reiese din datele BNR.

În condiţiile în care în fiecare zi lucrătoare din luna noiembrie 2021 jucătorii de pe piaţa valutară de la Bucureşti au derulat, în medie, tranzacţii de peste 1,7 mld. euro, se observă o creştere cu 464,3 mil. euro, respectiv cu 37,4% faţă de aceeaşi lună din 2020, potrivit datelor Băncii Naţionale.

Volumul operaţiunilor valutare derulate în luna noiembrie 2021 a fost în creştere cu 269 mil. euro, adică cu 18,7% şi comparativ cu nivelul din octombrie 2021.

Din volumul tranzacţiilor valutare din luna noiembrie, de 1,7 mld. euro, aproximativ 269,4 mil. euro au fost operaţiuni interbancare.

Diferenţa reprezintă operaţiunile cu clientela, segment în care se regăsesc şi tranzacţiile derulate de jucători offshore.

Vânzările zilnice de valută către clienţi au fost în luna noiembrie 2021 de circa 1,43 mld. euro, cu 99,6 mil. euro mai mari faţă de cumpărări, astfel că sistemul bancar a fost pe deficit de valută. Tranzacţiile pe piaţa valutară sunt în mare parte în euro, operaţiunile cu dolari sau cu alte valute fiind reduse.

Băncile cumpără zilnic şi vând valută fie în relaţie cu clienţii lor, fie între ele.