Liceenii vor beneficia de granturi, din septembrie 2015, prin programul Sprijin la bacalaureat

Ministerul Educaţiei a supus dezbaterii publice, miercuri, proiectul de Hotărâre privind aprobarea Programului Naţional "Sprijin la bacalaureat, acces la facultate", care ar urma să se defăşoare pe o perioadă de şapte ani, începând cu septembrie 2015.

Tot miercuri, după şedinţa săptămânlă, Guvernul a anunţat că a aprobat actul normativ, cu precizarea că programul va fi derulat pe o perioadă de 7 ani şi va începe în septembrie, cu anul şcolar 2015-2016.

Beneficiarii programului vor fi elevii din liceele cu rezultate scăzute la examenele de bacalaureat şi studenţii din primii ani de facultate din instituţiile publice de învăţământ superior.

Perioada de acordare a sprijinului va fi de maximum patru ani pentru licee şi de cel mult trei ani pentru instituţiile de învăţământ superior. Finanţarea Programului Naţional "Sprijin la bacalaureat, acces la facultate" va fi asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, cu încadrarea în sumele alocate anual cu această destinaţie şi din alte surse legal constituite.

Prin acest program se urmăreşte reducerea ratei de abandon şcolar în anii terminali ai învaţământului liceal la 3,5%, creşterea ratei de participare şi de promovabilitate la examenul de bacalaureat la 59% în liceele cu performanţe slabe, creşterea ratei de înscriere în învăţământul superior şi reducerea abandonul şcolar în primul an de facultate.

Sprijinul constă în acordarea de granturi liceelor şi instituţiilor de învăţământ superior de stat, în baza unor criterii de eligibilitate care urmează să fie stabilite prin ordin al ministrului Educaţiei, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern, la fel ca şi cuantumul sprijinului şi metodologia de implementare.

În vederea realizării obiectivelor acestui program, a fost aprobat de către Guvern şi preşedintele României un Memorandum privind contractarea de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a unui împrumut. În 16 martie, BIRD a aprobat împrumutul.

Guvernul arăta, în ianuarie, când a avizat contractarea de la BIRD a unui împrumut în valoare de 200 de milioane de euro pentru susţinerea implementării proiectului privind învăţământul secundar, că de acest sprijin vor beneficia 1.160 de licee din mediul rural şi urban, respectiv toate liceele care nu au înregistrat rezultate bune la examenul de bacalaureat.

Părăsirea timpurie a şcolii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care au finalizat cel puţin nivelul secundar inferior - echivalentul clasei a opta - şi care nu mai urmează nicio altă formă de şcolarizare sau formare profesională.

În condiţiile în care ţinta UE este de 10%, România şi-a propus să atingă până în 2020 o valoare a părăsirii timpurii a şcolii de 11,3%, plecând de la 17,3% în 2013, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

În documentul citat se mai arată că motivele principale pentru care elevii abandonează liceul sau nu reuşesc să promoveze examenul de bacalaureat sunt de natură pedagogică, financiară sau personală.

Motivele de natură pedagogică vizează calitatea scăzută a serviciilor educaţionale furnizate în licee, elevii nefiind pregătiţi la un nivel satisfăcător, ceea ce conduce la eşec şi abandon. Motivele financiare fac referire la costurile directe ridicate pe care le presupune frecventarea cursurilor, cum ar fi transportul, subzistenţa şi cărţile. Motivele personale includ evenimente care nu ţin de voinţa elevului, cum ar fi migraţia părinţilor, lipsa de informare cu privire la beneficiile şcolarizării, discriminarea sau stigmatizarea în mediul şcolar, precum şi opţiuni lipsite de viziune, cum ar fi faptul că elevii mai degrabă doresc să realizeze un venit sau să dispună de timp liber, în loc să meargă la şcoală.

Din cauza discrepanţei semnificative în ceea ce priveşte rata de absolvire a învăţământului secundar superior între populaţia de etnie romă şi cea de altă etnie, programul va acorda o atenţie deosebită constrângerilor acestor elevi şi studenţi, dar nu în mod exclusiv.

"Pentru anumite grupuri dezavantajate, accesul la o educaţie de calitate este o provocare. De exemplu, în învăţământul postobligatoriu, există o discrepanţă majoră, în ceea ce priveşte rata participării şcolare, între persoane de etnie romă şi cele de altă etnie, în special pentru grupa de vârstă 16-19 ani, mai puţin de 25% dintre tinerii romi fiind elevi, comparativ cu mai mult de 75% pentru populaţia non-romă", mai scriu iniţiatorii proiectului, în nota de fundamentare.

Pe de altă parte, rata înscrierilor în învăţământul secundar superior este ridicată, însă tranziţia către învăţământul superior este mult scăzută, din cauza abandonului şcolar în creştere şi a rezultatelor slabe la examenul de bacalaureat.

Din datele Institutului Naţional de Statistică (INS) reiese că rata brută a înscrierilor în învăţământul superior a crescut de la 75% la 94,9% din 2005 până în 2012. În anul şcolar 2012-2013 erau înscrişi 776.616 elevi în 1.605 de licee din România. Cu toate acestea, media abandonului şcolar la nivelul liceelor a crescut de la 2,2% la 3,8% din 2009 până în 2011, în procent mai mare în liceele tehnologice (5,3% în 2011), precum şi în liceele din mediul rural, respectiv aproximativ 7% în clasa a XI-a în 2012.

În aceeaşi perioadă, rata de absolvire cu diplomă de bacalaureat a elevilor în vârstă de 18 ani s-a diminuat de la 63,4% la 39,2%, în mare parte din cauza modificării procedurilor de derulare a examenului. În medie, rata de absolvire la bacalaureat a scăzut de la 78% la 58% din 2009 până în 2013, rezultate mai scăzute fiind înregistrate la liceele tehnologice (aproape 20% în unele cazuri).

Astfel, datele arată că, în anul şcolar 2013-2014, 100.000 de elevi fie nu au promovat examenul de bacalaureat, fie nu au participat la acest examen.

În învăţământul superior, provocările cu care se confruntă studenţii, în primii ani, sunt considerate similare cu cele care conduc la o rată scăzută a tranziţiei de la învăţământul liceal la învăţământul superior. Astfel, 20.000 de studenţi au abandonat studiile universitare, în anul academic 2013-2014, în primii doi ani de studiu, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului.

Studenţii consideraţi în situaţie de risc de abandon a universităţii fac parte, de regulă, din următoarele categorii: cei care au intrat la universitate cu note mici la examenul de bacalaureat; cei care provin din mediul rural sau grupuri socio-economice dezavantajate; studenţi de etnie romă.

"Aceşti studenţi se confruntă deseori cu probleme academice şi de adaptare în timpul anilor universitari, probleme care conduc la rezultate inferioare colegilor de an şi la o tendinţă de izolare socială în comunitatea universitară. Fără un sprijin adecvat, aceşti studenţi sunt prea puţin în măsură să identifice modalităţi adecvate prin care să evite rezultatele scăzute şi părăsirea timpurie, care pe termen lung au ca efect excluziunea socială", susţine Ministerul Educaţiei.

Obiectivele Programului Naţional sunt în concordanţă cu strategia Europa 2020, dar complementare priorităţilor finanţate din fonduri nerambursabile structurale în cadrul viitoarei perioade de programare 2014-2020, ambele punând accent pe grupuri dezavantajate, îmbunătăţirea calităţii în educaţie, reducerea abandonului şi creşterea participării în învăţământul superior.

Toate activităţile propuse în program se subscriu legilor şi reglementărilor naţionale în domeniu, în special Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a precizat MECS.