Licu vrea desfiinţarea parchetelor cu activitate redusă sau reducerea schemelor de personal ale lor - PROIECTUL DE MANAGEMENT al candidatului

"Trebuie continuată procedura de desfiinţare a unităţilor de parchet foarte mici, cu un volum redus de activitate şi care sunt apropiate geografic de unităţi mai mari de parchet şi trebuie procedat la o rearondare teritorială între unităţi cu volum foarte mare de activitate şi unităţi cu volum mic de activitate, după efectuarea unui studiu aprofundat şi detaliat", se arată în proiectul de management al lui Licu.

O altă măsură are în vedere redistribuirea posturilor vacante în interiorul Ministerului Public, pentru a ajuta unităţile de parchet care se confruntă cu un volum mare de activitate, deşi în schemele respectivelor unităţi nu se regăsesc posturi vacante.

Astfel, pentru rezolvarea dezechilibrelor apărute în repartizarea resurselor umane în cadrul parchetelor, Licu propune, în proiectul de management, raţionalizarea activităţii parchetelor cu activitate redusă, fie prin desfiinţarea acestora, fie prin reducerea corespunzătoare a schemelor de personal şi preluarea posturilor la parchetele cu un volum mare de activitate.

Bogdan Licu mai arată în proiect că principalele măsuri care se dispun pentru buna funcţionare a Ministerului Public trebuie adoptate după prealabila consultare atât cu colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi cu procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel.

"În activitatea pe care o voi desfăşura ca prim-adjunct al procurorului general al PICCJ voi adopta un stil de conducere democratic, bazat pe comunicare permanentă şi consultarea colegilor, stimularea capacităţii creative a subordonaţilor, participarea subordonaţilor nu numai la îndeplinirea sarcinilor ci şi la luarea deciziilor, motivarea salariaţilor, precum şi delegarea de autoritate şi răspunderi", se mai arată în document.

Pentru problema lipsei unei echipe manageriale la nivelul PICCJ, Bogdan Licu are în vedere efectuarea propunerilor de competenţa procurorului general pentru ocuparea prin numire a tuturor funcţiilor de procuror şef serviciu şi procuror şef birou din cadrul acestei instituţii.

Licu mai propune elaborarea unei strategii a Ministerului Public în domeniul resuselor umane pentru perioada 2014-2016, în colaborare cu CSM şi având în vedere preconizata intrare în vigoare a noilor coduri.

Totodată, în document se arată că, pentru soluţionarea lacunelor legislative sau a unor reglementări inadecvate privind statutul şi activitatea personalului auxiliar de specialitate, se propune promovarea,"de lege ferenda", a unor propuneri privind îmbunătăţirea şi clarificarea statutului şi activităţii personalului auxiliar de specialitate, obligativitatea urmării unei forme de pregătire profesională o dată la trei ani, participarea la concursul pentru funcţii de conducere numai a grefierilor cu grad profesional corespunzător, mărirea la trei ani a vechimii minime necesare pentru a candida pentru funcţii de conducere, sau posibilitatea delegării grefierilor pe o perioadă mai lungă.

Pentru problemele de integritate şi deontologie profesională, Licu propune crearea reţelei procurorilor anume desemnaţi să efectueze verificări prealabile la solicitarea Inspecţiei Judiciare sau a procurorului general al PICCJ şi pregătirea profesională a acestora împreună cu inspectorii din cadrul lnspecţiei Judiciare, numirea şi formarea profesională, în fiecare unitate de parchet, a unui consilier de integritate sau organizarea unor forme de pregătire şi elaborarea unor broşuri privind etica şi deontologia profesională a tuturor categoriilor de personal.

Şi pentru problematica privind existenţa unui număr mare de cauze vechi şi cu autor necunoscut, se propune monitorizarea lunară şi crearea unor baze de date la nivel naţional care să conţină cauzele cu o vechime mai mare de un an de la înregistrarea în sistem şi cele cu autor necunoscut, precum şi monitorizarea lunară şi crearea unei baze de date la nivel naţional cu cauzele soluţionate după împlinirea termenului de prescripţie.

În document se mai arată că lipsa de eficienţă a unor activităţi de supraveghere a cercetării penale poate fi rezolvată prin înfiinţarea Direcţiei Poliţiei Judiciare a Ministerului Public şi reglementarea tuturor aspectelor care ţin de statutul lucrătorilor de poliţie judiciară (selecţie, numire, promovare, evaluare, revocare, etc.), dar şi prin stabilirea unor proceduri standardizate comune cu organele poliţiei judiciare în ceea ce priveşte criteriile de selecţie, de evaluare şi de revocare a poliţiştilor judiciari, precum şi modul de efectuare a cercetării penale şi a supravegherii acesteia.

În vederea soluţionării "scurgerilor de informaţii din dosarele de urmărire penală, în special către mijloacele mass-media", cel propus prim-adjunct al procurorului general al PICCJ vrea reglementarea strictă a circuitului şi a modului de păstrare a documentelor, în special cel al notelor de redare a conţinutului convorbirilor şi cel al actelor de urmărire penală, responsabilizarea procurorilor şi a grefierilor prin investigarea, în cadrul unor proceduri administrative sau chiar penale, a tuturor situaţiilor de acest gen, precum şi controale privind respectarea regimului documentelor clasificate şi al celor care nu sunt destinate publicităţii.

Aspectele negative apărute în imaginea publică a parchetelor pot fi soluţionate prin elaborarea unei strategii proprii de comunicare şi de îmbunătăţire a imaginii publice a Ministerului Public, bazată pe transparenţă şi pe acţiune unitară, pe o atitudine pro-activă şi pe reacţia rapidă, pe acţiuni preventive de popularizare a organizării şi funcţionării parchetelor şi a activităţii zilnice a procurorilor, pe formarea sau angajarea unor profesionisti în domeniu, pe coordonarea acestui domeniu de către PÎCCJ şi de parchetele de pe lângă curţile de apel, dar şi pe achiziţionarea mijloacelor tehnice necesare.

"Stabilirea unei reţele naţionale a purtătorilor de cuvânt, sub coordonarea biroului de specialitate din cadrul PICCJ, şi organizarea unor întâlniri periodice de lucru cu reprezentanţii acreditaţi ai mass-media şi ai societăţii civile, precum şi degrevarea parţială de alte activităţi şi pregătirea profesională suplimentară a purtătorilor de cuvânt din cadrul PICCJ, al structurilor specializate şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel, care vor deveni «imaginea» naţională sau locală a Ministerului Public, crearea şi actualizarea unei baze de date naţionale cu datele de contact ale ziariştilor şi reporterilor acreditaţi de unităţile de parchet şi structurile Ministerului Public, sau participarea mai largă a reprezentanţilor Ministerului Public la manifestările publice, organizarea mai frecventă şi asigurarea publicităţii «zilelor porţilor deschise» pentru public, dar şi pentru colegii de la celelalte unităţi de parchet", se mai menţionează în proiectului de management, printre măsurile avute în vedere pentru soluţionarea aspectele negative apărute în imaginea publică a parchetelor.

Ministrul interimar al Justiţiei, premierul Victor Ponta, i-a propus, în 3 aprilie, pe Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pe Tiberiu Niţu ca procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pe Bogdan Licu pentru postul de prim-adjunct al procurorului general al PICCJ.

Pe lista propunerilor mai sunt Codruţ Olaru ca adjunct al procurorului general al Parchetului, Alina Bica pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Elena Hosu ca adjunct al procurorului şef al DIICOT.

Proiectele de management ale celor şase candidaţi propuşi pentru funcţiile de conducere din parchete au fost puse în dezbatere publică, candidaturile urmând să fie verificate de Consiliul Superior al Magistraturii până în 30 aprilie, iar rezultatele să fie analizate în 7 mai.

În 8 mai vor fi intervievaţi candidaţii pentru funcţiile de procuror general, prim-adjunct al procurorului general şi adjunct al procurorului general din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în 9 mai vor susţine interviurile candidaţii pentru funcţiile de procuror-şef al DNA, procuror-şef şi adjunct al procurorului şef din DIICOT, potrivit calendarului stabilit de Secţia pentru procurori a CSM.

Avizele pentru cei şase candidaţi vor fi transmise de CSM Ministerului Justiţiei în 10 mai.