Lider mineri: Majorarea cu 100 de lei a sporului de condiţii grele la mineri nu este realizabilă

Preşedintele executiv al sindicatului "Muntele" din Valea Jiului, Laszlo Domokos, a declarat, joi seară, că includerea în noul buget de venituri şi cheltuieli, care trebuie aprobat în luna mai, după formarea Complexului Energetic Hunedoara, a creşterii sporului în condiţii grele cu 100 de lei nu se poate realiza faptic deoarece Complexul Energetic Hunedoara nu se va înfiinţa până în luna mai.

"Despre care luna mai este vorba, din anul 2012 sau din anul 2013? În acest moment, toate informaţiile publice ale celor implicaţi în crearea Complexului Energetic Hunedoara arată că această structură ar putea fi înfiinţată, din punct de vedere juridic, doar în al treilea trimestru al anului curent. Juridic înseamnă doar ca acte, nu şi funcţionare propriu-zisă", a afirmat Laszlo Domokos.

Astfel, potrivit acestuia, propunerea nu se poate realiza faptic deoarece Complexul Energetic Hunedoara nu se va înfiinţa până în luna mai a acestui an.

"Această declaraţie pare mai mult politică decât o soluţie pentru rezolvarea problemelor existente în mineritul din Valea Jiului. Propunerea nu este realizabilă faptic", a afirmat preşedintele executiv al sindicatului "Muntele", care reprezintă circa 5.500 de mineri ai CNH din cei 7.700 de angajaţi.

Acesta a adăugat că CNH nu este o instituţie bugetară, iar minerii nu vor majorări salariale, ci doar respectarea legislaţiei, ceea ce presupune actualizarea sporului de periculozitate conform legii, care se situează la nivelul salariului minim pe economie, iar în momentul în care acesta a crescut sporul nu a fost modificat.

Ministerul Economiei arată, într-un comunicat, că minerii din Valea Jiului care lucrează la minele viabile Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan ale Companiei Naţionale a Huilei ar putea primi o majorare cu 100 de lei a sporului de condiţii grele după formarea Complexului Energetic Hunedoara, programată pentru luna mai.

"Creşterea sporului de condiţii grele cu 100 de lei ar putea fi inclusă în noul buget de venituri şi cheltuieli, care trebuie aprobat în luna mai, după formarea Complexului Energetic Hunedoara. O eventuală modificare a acestei anvelope salariale va fi posibilă doar după formarea Complexului Energetic Hunedoara care va include şi cele patru mine considerate viabile, termenul fiind mai 2012. În acest moment legislaţia este clară şi nu permite majorări salariale într-o companie de stat clasificată ca fiind instituţie bugetară şi care înregistrează pierderi", se arată în comunicat.

Restructurarea activităţii miniere din Valea Jiului va fi posibilă prin separea activelor viabile de cele considerate neviabile. Minele viabile sunt Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan. iar cele neviabile sunt Petrila, Paroşeni şi Uricani, aflate într-un proces de eficientizare şi restructurare care se va finaliza în 2018.

În cadrul procesului de separare a activelor au avut loc trei runde de întâlniri, pe 27 februarie, pe 1 martie şi pe 7 martie, precizează instituţia.

"În cadrul primelor două întâlniri au fost analizate posibilităţile adoptării unei hotărâri de guvern, care să asigure plata celei de-a treia tranşe pentru cei 900 de mineri disponibilizaţi, la cele trei mine aflate în procesul de închidere. În urma acestor discuţii, în 28 februarie, a fost adoptată această hotărâre de guvern. Totodată, a fost prevăzută şi acordarea de ajutoare sociale, pentru cei peste 10.000 de pensionari şi susţinerea de cursuri de recalificare, pentru reconversia profesională din Valea Jiului, fiind vizaţi cei 3.300 de mineri care vor intra în acest proces", se mai arată în comunicat.

Liderul minerilor din Valea Jiului, Petre Nica, i-a cerut, joi, preşedintelui Consiliului de Administraţie al CNH să îi solicite ministrului Economiei, Lucian Bode, să îi dea mandat directorului general al companiei să negocieze reactualizarea sporului de periculozitate solicitată de mineri.

Minerii de la cele şapte exploatări din Valea Jiului au declanşat protestele luni. Astfel, timp de trei zile ei au protestat în curtea Companiei Naţionale a Huilei şi au mărşăluit pe străzile din Petroşani. Miercuri, numărul protestatarilor a ajuns la aproximativ 5.000.

Protestele au continuat joi, în condiţiile în care nu au ajuns la niciun acord cu reprezentanţii ministerelor Economiei şi Finanţelor, soluţia oferită de guvernanţi fiind considerată una "amăgitoare", care nu poate asigura continuarea activităţii miniere.

Joi dimineaţă, minerii s-au întâlnit în sălile de pontaj de la unităţile lor, unde au fot informaţi de către liderii lor despre soluţia oferită de guvernanţi la negocierile de miercuri de la Ministerul Economiei.

Liderii de sindicat afirmă că reprezentanţii Ministerului Economiei nu au o soluţie care să îi determine pe mineri să înceteze protestele, ei susţinând că actul adiţional semnat de mineri în baza memorandumului aprobat de fostul ministru Ion Ariton este ilegal.

Minerii reclamă în principal nerespectarea memorandumului aprobat de Ariton, în baza căruia sporul de periculozitate al ortacilor ar fi trebuit aliniat la legile actuale, iar grila de salarizare ar fi trebuit actualizată, ceea ce ar fi presupus o creştere a salariilor cu circa 10 la sută.

În 17 ianuarie, Ministerul Economiei a încheiat un protocol cu sindicatele minerilor din CNH privind acordarea ultimei tranşe din salariile compensatorii ale celor 900 de angajaţi disponibilizaţi în 2011 din companie, precum şi creşterea preţului de vânzare a huilei către producătorii de electricitate. Protocolul face referire şi la actualizarea grilei de salarizare prin indexarea sporului de pericol, dar şi la angajarea forţei de muncă tinere la CNH.

În 1 februarie, minerii de la Lonea şi Paroşeni au refuzat să coboare în subteran, iar cei care erau în schimbul de noapte au refuzat să iasă la suprafaţă, nemulţumiţi de salarii şi de condiţiile de lucru şi reclamând că ministrul Economiei nu a respectat protocolul semnat în 17 ianuarie cu sindicaliştii din minerit.

"Ministerul Economiei îşi exprimă convingerea că aceste proteste nu vor degenera şi că atât minerii, cât şi reprezentanţii lor înţeleg faptul că MECMA este deschis în continuare dialogului şi are determinarea de a identifica soluţiile legale pentru deblocarea situaţiei existente", se mai arată în comunicat.

La Compania Naţională a Huilei lucrează aproximativ 7.800 de angajaţi.

Guvernul a intenţionat să comaseze principalii producători de energie şi cărbune în două societăţi naţionale, Electra şi Hidroenergetica, însă a renunţat la acest proiect din cauza problemelor juridice şi a decis ulterior să creeze două companii energetice mai mici, respectiv Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara.

Complexul Energetic Hunedoara va fi format din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi minele considerate viabile ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH), iar Complexul Energetic Oltenia va fi compus din Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari.

Cele două companii energetice nou create vor fi privatizate până la sfârşitul acestui an, conform calendarului convenit de autorităţi cu Fondul Monetar Internaţional.