Lider sindical: Codul Etic e bun, dar trebuie unul şi pentru elevi şi părinţi, plus sancţiuni

Puteţi dezbate prevederile Codului etic din educaţie aici.

"Codul Etic era o propunere a noastră de acum vreo 15 ani, pentru că vedeam cum se degradează relaţiile interumane, inter-profesionale, relaţiile profesor-elev, părinte-şcoală. E necesar acest lucru. Plus că diferite abateri erau înregistrate şi în rândul cadrelor didactice. (...) La momentul respectiv, eu mi-am spus punctul de vedere, că nu e suficient Codul Etic, deci pentru profesori numai, la el trebuie adăugat Codul Etic al părintelui. E bine să existe un Cod Etic şi al elevului, de exemplu, pentru că regulamentul nu este suficient, nu spune suficient şi se adaptează de la o unitate la alta", a spus Săcărea.

Potrivit acestuia, au fost înregistrate situaţii în care la şcoală au apărut părinţi violenţi, care "pot să aducă deservicii", "pentru că părintele vine, hodoronc-tronc, intră în şcoală, că el n-are nicio obligaţie faţă de ea". Totodată, pentru "un trinom" elev - părinte - profesor, ar trebui ca în cele trei coduri să fie clar stipulate "foarte multe lucruri", precum sancţiunile, a mai spus el.

"Să vedem ce sancţiuni se pot aplica. Pentru că în momentul acesta vorbim de coduri, că e foarte frumos, cum să ne comportăm, cum să facem, cum să procedăm. Dar dacă greşim? Acolo trebuie să vedem. Nu sunt prevăzute sancţiuni. Cum nu sunt prevăzute sancţiuni pentru elevii care lipsesc. Le scădem nota la purtare. Ştiu că pe vremuri erau sancţiuni pecuniare pentru părinţi, în momentul în care se înregistra un anumit număr de absenţe. Eu cred c-ar trebui trei coduri, să mergem chiar mai departe decât codul acesta, deci ar trebui Codul părinţilor şi Codul elevilor, ca să fie o simbioză între ele şi să se poată completa unul pe celălalt", a arătat el.

Citeşte şi: CAMPANIE Mediafax.ro: Punem în dezbatere prevederile Codului Etic din educaţie - Cum trebuie să se comporte profesorii cu elevii

Pe de altă parte, a spus Săcărea, în Codul Etic există lucruri care nu sunt foarte clare încă.

"Acea asociaţie, de exemplu, care trebuie să se formeze, Asociaţia părinţilor, ca să poată să gestioneze fondurile, pentru că e dreptul fiecărei unităţi: şcoala este a comunităţii, comunitatea poate să contribuie. Se întâmplă un fenomen: poţi să ai contul deschis, poţi să ai tot, banii poţi să-i iei, dar nu poţi să-i foloseşti. Pe urmă, problema meditaţiilor, care ar putea să fie un mod de acumulare de fonduri, chiar pentru şcoală. Eu cred că dacă acest cod va fi pus în aplicare şi nu va dura cum durează la noi orice lege, trei zile, se vor putea face paşi înainte. Dacă nu, ne vom întoarce iarăşi la conflicte, la probleme şi la acuzaţii de o parte sau de alta", a spus el.

Săcărea a apreciat drept "un lucru foarte bun, ca principiu" prevederea din cod care-i interzice profesorului să-şi mediteze propriii elevi, arătând însă că ar putea apărea situaţii în care profesorii se cunosc şi îşi transmit "probabil" elevii. El a susţinut însă că fondul clasei "este un lucru bun, care trebuie să rămână", dar nu trebuie impus.

"Poate să fie un fond cu care poţi într-adevăr să faci lucruri. Nu trebuie să ne ferim de aceste fonduri. (...) Fondul clasei e un lucru bun, pentru că, sincer, de foarte multe ori te scoate dintr-un impas care se poate întâmpla pe plan financiar. E ruşine, în momentul acesta, că-i dai copilului diplome - e plină lumea de diplome. Pe când o carte interesantă, o carte pe care el s-o valorifice în interes personal e mult mai apreciată. Şi fondul clasei poate fi folosit", a mai spus Săcărea, arătând că oricine - părintele sau cel care contribuie la fondul clasei prin donaţii - poate să verifice în orice moment cum sunt gestionaţi banii strânşi.

Pe de altă parte, unul dintre profesorii cei mai apreciaţi din Târgu Mureş, Cristiana Chira, profesor de chimie la "Colegiul Unirea" şi fost director, a declarat că ar trebui "să se umble întâi la dotări, la programe", arătând că de multe ori a pregătit elevii pentru olimpiade la ea acasă, meditându-i fără bani.

"Pentru olimpiade, am adus copilul la mine acasă, sâmbăta, duminica, când puteam. Asta fac toţi profesorii, îi pregătesc fără bani. Ar trebui un centru de excelenţă, cu câteva ore pe săptămână din norma unui profesor. Ni se cere să stăm minim opt ore pe zi şi n-avem dotări suficiente. Să se umble întâi la dotări, la programe, după aceea să discutăm de un caz izolat, două, cinci", a spus Chira, reclamând şi nivelul scăzut al salariilor din educaţie.

Aceasta a arătat că, personal, nu crede că era cazul ca, din cauza unor cazuri mediatizate, de cadre didactice din ţară care au luat bani şi care sunt "excepţii", "să se arunce această imagine asupra uneia dintre cele mai cinstite tagme".

"Meditaţiile înseamnă oricum muncă, nu se primesc bani degeaba. E o lege nescrisă la noi, niciun profesor nu lucrează la meditaţii cu propriii elevi. Nici nouă nu ni se pare normal, că devenim automat subiectivi, oricât am vrea să fim de obiectivi. Nu cred că după acest cod se va schimba comportamentul profesorilor foarte mult, pentru că şi acum ne purtam aşa cum trebuie", a spus Chira.

Aceasta a arătat că, în ce priveşte fondul clasei, "nu profesorii, ci părinţii adună".

"Oricum, n-ar trebui să se strângă bani. Statul ar trebui să ofere cât e nevoie. Eu folosesc videoproiector, laptop personal, pentru că există doar două videoproiectoare la şcoală şi sunt foarte solicitate. Nu avem destulă hârtie xerox, tonere... Sunt zile când nici cretă nu e destulă", a mai spus Chira.

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, nu a putut avansa, marţi, o dată la care Codul Etic va fi pus în dezbatere publică, precizând că acesta trebuie corelat cu modificări în Legea educaţie, pentru care există un prim draft, neprezentat încă public.

Remus Pricopie a precizat că un cod etic nu trebuie făcut în biroul ministrului, ci după discuţii cu profesorii şi părinţii.

Ministrul a mai spus că există un prim draft de modificare a Legii educaţiei, care nu a fost încă făcut public, pentru că se mai aşteaptă opinii ale Departamentului juridic.

Mediafax.ro a lansat, luni, o platformă de dezbatere în care cititorii sunt invitaţi să se pronunţe asupra prevederilor propuse în proiectul de Cod etic din educaţie, principalele teme fiind legate de comportamentul profesorilor faţă de elevi, precum şi de combaterea corupţiei din şcoli.

Elaborarea unui astfel de cod a început acum câţiva ani, însă s-a oprit la stadiul de proiect, pentru că prioritate a avut Strategia anticorupţie în educaţie, aprobată printr-un ordin al Ministerului Educaţiei în 2013. Strategia face referire la Codul etic pentru învăţământul preuniversitar, Codul de referinţă al eticii şi deontologiei universitare, precum şi la monitorizarea activităţii Consiliului Naţional de Etică pentru Învăţământul Preuniversitar şi a Consiliului de etică şi management universitar.

Codul de etică a fost readus în actualitate odată cu scandalul izbucnit la sfârşitul anului trecut, în urma mediatizării unor imagini în care învăţătoarea Dana Blându, de la Şcoala 10 din Capitală, le cerea părinţilor bani pentru cadouri de Crăciun.

În urma scandalului de la Şcoala 10, premierul Victor Ponta a cerut, în 15 ianuarie, Ministerului Educaţiei finalizarea proiectului în termen de două săptămâni, însă acest proiect nu a ajuns până în prezent pe masa Guvernului.

În proiectul Codului de etică pentru învăţământul preuniversitar, aflat în curs de finalizare la Ministerul Educaţiei, le este interzisă profesorilor orice activitate care ar putea să ducă la fapte de corupţie. Traficul de influenţă şi favoritismul în procesul de evaluare la clasă sunt interzice, iar profesorii nu-i pot ameninţa pe elevi să le facă anumite servicii sau să le ofere cadouri, conform prevederilor din proiectul iniţiat de minister.

Codul de etică interzice colectarea de fonduri de la elevi sau de la părinţii acestora pentru cadouri sau pentru protocolul destinat cadrelor didactice implicate în organizarea şi desfăşurarea examenelor şi evaluărilor naţionale, olimpiadelor şi altor concursuri şcolare.

Totodată, proiectul Codului de etică prevede că profesorii nu pot face meditaţii cu elevii din unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea, în schimbul unor "avantaje materiale sau financiare". Cadrele didactice nu pot implica elevii în activităţi de partizanat politic şi de prozelitism religios, în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar sau în afara acestora.

Profesorii trebuie să asigure egaliatea de şanse şi să promoveze principiile educaţiei incluzive, să respecte demnitatea fiecărui elev şi să recunoască meritului fiecăruia.

Cadrului didactic îi este interzis să fie profesorul propriului copil sau al unei rude până la gradul al treilea, cu excepţia situaţiei în care este singurul care predă disciplina respectă în unitatea şcolară în care lucrează, conform proiectului Codului de etică.

Puteţi dezbate prevederile Codului etic din educaţie aici.