Lider sindical: În forma actuală, Codul etic nu rezolvă problemele din învăţământ

Puteţi dezbate prevederile Codului etic din educaţie aici.

Preşedintele SIP Sibiu, Teodor Fârţonea, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că în sistemul de învăţământ din România există multiple probleme, unele derivate chiar din faptul că Legea Educaţiei nu este completă, iar Codul etic, în forma pe care o are în prezent, nu va rezolva aceste probleme.

"În forma actuală, Codul etic nu va rezolva problemele din învăţământ. Dacă continuă aşa - a se căuta un instrument de genul iau un tun şi omor o muscă, probabil că ăla care a construit pliciul pentru muscă a câştigat mai mult decât ăla care a construit un tun pentru muscă. Codul este foarte aplecat pe obligaţii şi foarte precis, cu liniuţe, foarte multe liniuţe, cu interdicţii, şi introducând pe final o serie întreagă de medieri şi concilieri. Am impresia că ne complicăm de ne înnebunim şi ieşim din termen. În plus, introducem o procedură suplimentară care să fie peste abaterile disciplinare", a declarat Teodor Fârţonea.

Potrivit acestuia, procedura actuală prevede aplicarea unei sancţiuni în termen de şase luni de la producerea unui incident, asta în cazul în care nu există implicaţii penale ale cazului. Codul etic presupune înfiinţarea unei noi comisii - Comisia etică - al cărui rol nu este clar stabilit. Această comisie poate prelungi cercetarea unui incident depăşindu-se cele şase luni, prevăzute în legislaţia actuală.

În plus, Teodor Fârţonea explică faptul că nu se specifică în Codul Etic cine face constatarea abaterilor prevăzute de document, cine pe cine sesizează, cine pe cine convoacă pentru cercetare şi în ce constă aceasta.

"La Comisia de Disciplină există nişte proceduri clare. Cine pe cine sesizează, cine pe cine convoacă, cum se face cercetarea dacă cel cercetat refuză să participe. În Codul etic nu scrie nicăieri că profesorul este obligat să participe la cercetare-anchetă-verificări, nici ce se întâmplă dacă nu participă. În plus, nu se spune nicăieri cine şi în baza căror dovezi stabileşte încălcarea unor prevederi ale codului", a spus Teodor Fârţonea.

Potrivit acestuia, articolul 11 al Codului Etic prevede că este interzis "consumul de substanţe psihotrope sau alcool", fără însă a se specifica undeva "cine constată şi în baza a ce", dacă un dascăl a consumat băuturi alcoolice sau droguri.

"Directorul nu are calitatea necesară de a-l obliga pe profesor să se supună recoltării probelor biologice. În baza a ce stabilesc că este băut şi nu poate intra la ore? Dacă nu există un document oficial, o constatare a stării de ebrietate, profesorul poate contesta orice în instanţă", a explicat Fârţonea, care a precizat că există numeroase cazuri de profesori care intră băuţi la ore, fără ca această problemă să poată fi rezolvată cu acest Cod etic.

Liderul SIP Sibiu mai atrage atenţia asupra faptului că mulţi dintre termenii folosiţi în Codul etic nu au o definiţie, astfel încât punerea lui în aplicare va fi extrem de dificilă, cum ar fi abuzul emoţional sau spiritual.

"Abuzul sexual cred că e destul de clar în ce constă, chiar dacă nici acesta nu este definit în Codul etic, dar ce înseamnă abuz emoţional sau spiritual? Dacă îl anunţ pe un elev că-l voi asculta în ziua respectivă, oare l-am abuzat emoţional, având în vedere că el se pierde, devine emotiv şi nu mai ştie ce a învăţat? Nu ne explică nimeni ce înseamnă abuz emoţional sau spiritual. Se mai spune că nu se poate folosi material cu caracter pornografic, dar nu stabileşte nimeni exact ce înseamnă caracter pornografic şi cum aş putea preda - la Biologie - reproducerea", explică Fârţonea.

Întrebat ce părere are despre prevederea din Codul Etic referitoare la faptul că profesorii nu mai au voie să strângă bani, Fârţonea spune că este vorba despre ipocrizie.

"Trebuie să strâng bani pentru manuale că... trebuie. Indiferent ce zicem, ori suntem ipocriţi, ori suntem ipocriţi. Cât timp manualele au nevoie de ajutoare şi suplimente, caiete speciale sau cum se mai numesc şi alea, nu sunt toate la fel, dacă activitatea curentă îmi necesită astfel de completări, se strâng bani de la părinţi şi îi utilizează dascălul respectiv, dirigintele sau învăţătorul, punându-se într-o situaţie delicată", a spus Fârţonea.

Acesta se declară de acord cu prevederea referitoare la interzicerea meditării propriilor elevi având în vedere că un alt dascăl poate găsi alte modalităţi de a preda elevilor, astfel încât aceştia să înţeleagă mai bine materia.

Fârţonea spune că acest cod ar trebui să prevadă şi nişte drepturi ale profesorilor şi să fie corelat cu Legea Educaţiei, Regulamentul de organizare şi funcţionare al şcolilor şi alte documente în care să se prevadă şi obligaţiile elevilor şi ale părinţilor.

În acest sens, Fârţonea susţine introducerea în Codul etic a prevederii potrivit căreia întâlnirea dintre un părinte şi un profesor, fără acordul profesorului, să fie interzisă, caz în care s-ar reduce numărul incidentelor dintre părinţi şi dascăli, problema fiind intermediată de către un psiholog, un director adjunct însărcinat cu acest rol sau chiar un consilier special angajat în şcoală în acest sens.

"Contactul dintre profesor şi părinte, fără voia profesorului, să fie interzis. Se evită situaţii prin care ăia se pălmuiesc pe acolo sau se fugăresc", a afirmat liderul SIP Sibiu.

Acesta a precizat că sindicaliştii sibieni au transmis Ministerului Educaţiei sugestii de modificare a Codului etic şi speră că acestea vor fi analizate şi se va ţine cont de ele.

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, nu a putut avansa, marţi, o dată la care Codul Etic va fi pus în dezbatere publică, precizând că acesta trebuie corelat cu modificări în Legea educaţie, pentru care există un prim draft, neprezentat încă public.

Remus Pricopie a precizat că un cod etic nu trebuie făcut în biroul ministrului, ci după discuţii cu profesorii şi părinţii.

Ministrul a mai spus că există un prim draft de modificare a Legii educaţiei, care nu a fost încă făcut public, pentru că se mai aşteaptă opinii ale Departamentului juridic.

Mediafax.ro a lansat, luni, o platformă de dezbatere în care cititorii sunt invitaţi să se pronunţe asupra prevederilor propuse în proiectul de Cod etic din educaţie, principalele teme fiind legate de comportamentul profesorilor faţă de elevi, precum şi de combaterea corupţiei din şcoli.

Elaborarea unui astfel de cod a început acum câţiva ani, însă s-a oprit la stadiul de proiect, pentru că prioritate a avut Strategia anticorupţie în educaţie, aprobată printr-un ordin al Ministerului Educaţiei în 2013. Strategia face referire la Codul etic pentru învăţământul preuniversitar, Codul de referinţă al eticii şi deontologiei universitare, precum şi la monitorizarea activităţii Consiliului Naţional de Etică pentru Învăţământul Preuniversitar şi a Consiliului de etică şi management universitar.

Codul de etică a fost readus în actualitate odată cu scandalul izbucnit la sfârşitul anului trecut, în urma mediatizării unor imagini în care învăţătoarea Dana Blându, de la Şcoala 10 din Capitală, le cerea părinţilor bani pentru cadouri de Crăciun.

În urma scandalului de la Şcoala 10, premierul Victor Ponta a cerut, în 15 ianuarie, Ministerului Educaţiei finalizarea proiectului în termen de două săptămâni, însă acest proiect nu a ajuns până în prezent pe masa Guvernului.

În proiectul Codului de etică pentru învăţământul preuniversitar, aflat în curs de finalizare la Ministerul Educaţiei, le este interzisă profesorilor orice activitate care ar putea să ducă la fapte de corupţie. Traficul de influenţă şi favoritismul în procesul de evaluare la clasă sunt interzice, iar profesorii nu-i pot ameninţa pe elevi să le facă anumite servicii sau să le ofere cadouri, conform prevederilor din proiectul iniţiat de minister.

Codul de etică interzice colectarea de fonduri de la elevi sau de la părinţii acestora pentru cadouri sau pentru protocolul destinat cadrelor didactice implicate în organizarea şi desfăşurarea examenelor şi evaluărilor naţionale, olimpiadelor şi altor concursuri şcolare.

Totodată, proiectul Codului de etică prevede că profesorii nu pot face meditaţii cu elevii din unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea, în schimbul unor "avantaje materiale sau financiare". Cadrele didactice nu pot implica elevii în activităţi de partizanat politic şi de prozelitism religios, în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar sau în afara acestora.

Profesorii trebuie să asigure egaliatea de şanse şi să promoveze principiile educaţiei incluzive, să respecte demnitatea fiecărui elev şi să recunoască meritului fiecăruia.

Cadrului didactic îi este interzis să fie profesorul propriului copil sau al unei rude până la gradul al treilea, cu excepţia situaţiei în care este singurul care predă disciplina respectă în unitatea şcolară în care lucrează, conform proiectului Codului de etică.