Liderul român al unei reţele de trafic internaţional de droguri, prins la Bucureşti

Poliţia de Frontieră Română (PFR) a informat, marţi, că bucureşteanul Vasile T., în vârstă de 45 ani, a fost prins de poliţiştii de frontieră, în urma mai multor percheziţii domiciliare, în momentul în care acesta intenţiona să părăsească Bucureştiul.

Vasile T. era căutat de 13 ani de autorităţile australiene, deoarece se sustragea de la executarea unei pedepse privative de libertate pentru fapte privind importul şi posesia de cocaină.

Bărbatul, împreună cu doi "locotenenţi" ai acestuia, reţinuţi în aceeaşi zi, a fost prezentat instanţei, care a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile.

Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, aceştia riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 25 ani.

PFR precizează că cercetările în acest caz au început în urmă cu câteva luni, în urma informaţiilor primite de la autorităţile australiene şi olandeze în legătură cu existenţa unei puternice şi complexe organizaţii de criminalitate transfronalieră, în care sunt implicaţi cetăţeni români, cât şi străini, proveniţi din Olanda, Germania, Italia, Australia şi America Latină, şi care se ocupa cu traficul internaţional de droguri pe ruta America de Sud - Europa.

Anchetatorii au constatat că activitatea infracţională a grupării se întindea pe mai multe continente, teritoriul României fiind evitat, iar principalul organizator era T. Vasile din Bucureşti, pe care autorităţile din Australia şi din trei state ale Americii Latine îl învinuiau de implicarea în numeroase operaţiuni legate de traficul de narcotice pe ruta dintre cele două state.

În anul 1995, el a reuşit să părăsească teritoriul Australiei, folosind un paşaport fals şi astfel să nu răspundă în faţa legii pentru faptele comise.

În plus, după fuga din această ţară, el şi-a continuat "afacerile", datele deţinute de anchetatori relevând faptul că gruparea coordonată de el a organizat, începând din 1995, cel puţin 18 transporturi de cocaină din America Latină către Australia.

Bucureşteanul intermedia vânzarea - cumpărarea drogurilor, având legături directe atât cu furnizorii din America de Sud, cât şi cu "beneficiarii" din Australia, Olanda, Germania, Italia sau alte ţări. Pentru a nu risca, acesta nu se implica în transportul "mărfii" în ţările de destinaţie, sarcina revenindu-le "cărăuşilor" din subordinea sa, în majoritate cetăţeni români.

Cărăuşii erau racolaţi şi "prelucraţi" (erau trimişi să preia droguri din America de Sud şi învătaţi cum şi unde să le transporte în statele de destinaţie), de cei doi "locotenenţi", cetăţenii români Alexandru Z., de 25 de ani, şi Laura K., de 31 de ani, cu care liderul grupării era în legatură permanentă.

Potrivit PFR, "în joc" erau sume impresionante în valută prin care se facilitau transporturile de droguri şi care se livrau prin viramente bancare atât pe numele reale ale membrilor reţelei, cât şi pe identităţi false, motiv pentru care reţeaua nu trebuia "să cadă".

Numai în perioada 1995 - 2005, anchetatorii deţin informaţii că gruparea ar fi manevrat sume ce depăşesc, în total, un milion de dolari, banii fiind folosiţi pentru a realiza importurile de cocaină, dar şi pentru plata şi profitul întregii reţele.

Drept urmare, pentru a destrăma aceasta reţea, trebuia reţinut liderul grupării, cel ce avea rolul de a asigura procurarea şi transportul mărfii de pe un continent pe altul, românul deplasându-se frecvent în ţări din vestul Europei şi America Latină, arată PFR.

În luna octombrie, în baza informaţiilor furnizate de poliţiştii de frontieră români, autorităţile olandeze au mai reţinut doi dintre cărăuşi chiar în timp ce efectuau un transport din Brazilia către Olanda, pe aeroportul din Amsterdam fiind descoperită, ascunsă în două geamantane, cantitatea de zece kilograme de cocaină. Ulterior, s-a constatat că reţeaua avea o mare capacitate de revigorare, fiind în măsură să înlocuiască rapid, fără dificultate, cărăuşii care au fost prinşi.