Lidia Bărbulescu a prezentat bilanţul CSM pentru anul 2008

"Anul 2008 a fost caracterizat de activitatea intensă pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a depus-o pentru reformarea sistemului judiciar, creşterea transparenţei actului de justiţie, apropierea acestuia de cetăţeni, stimularea şi dezvoltarea mecanismelor de unificare a practicii judiciare, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale magistraţilor şi prin aceasta eficientizarea actului de justiţie o dată cu adoptarea strategiei de resurse umane şi avizarea noilor coduri", a spus Lidia Bărbulescu.

De asemenea, în anul 2008, CSM şi-a întărit rolul de consiliu disciplinar, dorind să sancţioneze manifestările comportamentale venite din partea unor magistraţi, neconforme statutului şi misiunii pe care aceştia şi le-au asumat în momentul în care au intrat în sistem, a adăugat Bărbulescu.

Preşedintele CSM a mai spus că instituţia a urmărit, în anul care a trecut, punerea în aplicare a măsurilor privind reforma sistemului judiciar, a celor convenite cu partenerii europeni în cadrul mecanismelor de cooperare post-integrare sau cu alţi parteneri externi. Totodată, activitatea CSM a avut în vedere dezvoltarea unei relaţii strânse, de cooperare şi parteneriat, cu organele aparţinând celorlalte puteri ale statului, stabilirea unei relaţii de parteneriat cu mass-media şi implementarea strategiei de comunicare pentru CSM şi sistemul judiciar, elaborată printr-un program.

În 2008, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a întrunit în 36 de şedinţe şi a adoptat 1495 de hotărâri, iar Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori, în câte 37 de şedinţe, fiind pronunţate 563 şi respectiv 472 de hotărâri.

"După data de 1 ianuarie 2007, când România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, a continuat mecanismul de monitorizare la nivelul Reprezentanţei Comisiei Europene a progreselor înregistrate în activitatea Consiliului, prin întocmirea unor rapoarte bilunare cu privire la stadiul îndeplinirii principalelor măsuri aflate în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii a instanţelor şi parchetelor şi a celor două instituţii din coordonare - INM şi SNG. Aceste rapoarte au fost întocmite pe tot parcursul anului 2008, continuând activitatea începută în anul 2007", a mai spus Lidia Bărbulescu.

Potrivit Lidiei Bărbulescu, a existat un dialog permanent între conducerea Consiliului şi responsabilul pentru Mecanismul de cooperare şi verificare din Reprezentanţa Comisiei Europene în România, prin întâlniri în care s-a realizat o informare detaliată şi completă asupra stadiului îndeplinirii de către CSM a condiţionalităţilor monitorizate de Comisia Europeană.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene şi prin rapoartele misiunilor de peer-review efectuate de experţii din Statele Membre, la elaborarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei s-au avut în vedere acele domenii cu privire la care respectivele rapoarte au semnalat existenta unor deficienţe.

Adoptarea unor noi coduri de procedură, unificarea jurisprudenţei, consolidarea capacităţii instituţionale a CSM şi responsabilizarea membrilor Consiliului, creşterea transparenţei actului de justiţie, îmbunătăţirea politicii de resurse umane, creşterea eficienţei sistemului judiciar prin îmbunătăţirea infrastructurii şi managementului instanţelor sunt principalele direcţii de acţiune pentru îndeplinirea primei condiţionalităţi.

Bărbulescu: Activitatea magistraţilor în 2008, îngreunată de un context legislativ incoerent

Lidia Bărbulescu a declarat că activitatea depusă de magistraţi a fost îngreunată de contextul legislativ incoerent, imprevizibil şi a volumului mare de muncă.

Preşedintele CSM a arătat că aceste aspecte au fost reţinute şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care în cauza Viasu împotriva România a statuat că "există o disfuncţionalitate a legislaţiei române care poate afecta şi pe viitor un număr mare de oameni".

"Consiliul Superior al Magistraturii nu a reuşit în anul 2008 să convingă că este necesară reglementarea statutului procurorului corespunzător celui al judecătorului, în sensul ca de cariera magistratului să se ocupe exclusiv CSM şi astfel să se elimine orice suspiciuni în legătură cu intervenţia celorlalte puteri în numirea procurorilor în funcţii de conducere", a declarat Lidia Bărbulescu.

De asemenea, Bărbulescu a arătat că anul trecut au existat acte normative referitoare la sistemul judiciar care au fost adoptate fără ca acestea să fie supuse avizării CSM ori înainte ca acesta să se pronunţe asupra avizării.

Preşedintele CSM a mai criticat faptul că în 2008 Consiliul şi-a desfăşurat activitatea într-un spaţiu insuficient şi necorespunzător.

"Pentru rezolvarea acestei probleme, Consiliul a efectuat numeroase demersuri, însă este necesar să existe voinţa puterii executive în acest sens, pentru recunoaşterea justiţiei ca putere egală cu celelalte chiar şi din acest punct de vedere, ca toate puterile să-şi desfăşoare activitatea în condiţii comparabile", a spus Bărbulescu.

Preşedintele CSM a subliniat că în 2008 au existat aspecte semnalate în presă care au pus justiţia într-o lumină nefavorabilă, însă puterea judecătorească fiind colectivă, atitudinea necorespunzătoare a unui magistrat a avut impact asupra întregului corp al magistraţilor, "uneori umbrind sau chiar zădărnicind efortul Consiliului Superior al Magistraturii şi a întregului sistem judiciar pentru reformarea justiţiei".

"De aceea, CSM a folosit toate pârghiile legale pe care le-a avut la dispoziţie, a adoptat reglementări regulamentare pentru soluţionarea abaterilor de la dispoziţiile Codului deontologic, iar în unele situaţii preşedintele CSM s-a adresat public şi în mod direct magistraţilor pentru evitarea în viitor a unor astfel de situaţi", a adăugat Lidia Bărbulescu.

În prezent, sistemul judiciar nu mai poate fi supus unor experimente de genul celor la care a fost supus anterior, el nu se mai poate baza exclusiv pe factorul uman, fiind necesar ca reformele să aibă caracter unitar şi de continuitate, este concluzia Raportului privind activitatea Consiliului în 2008.

În final, Lidia Bărbulescu a remarcat buna colaborare pe care a avut-o cu membrii CSM şi cei din aparatul tehnic al instituţiei, care au făcut eforturi pentru bunul mers al sistemului judiciar, cu reprezentanţii celorlalte puteri, cu magistraţii, asociaţiile profesionale şi cu societatea civilă.

"Îi asigur în acelaşi timp că mă voi strădui să îmi duc la îndeplinire şi pentru viitor mandatul de membru CSM, iar apoi cel de judecător, apartenenţa la marea familie a magistraţilor fiind, în ce mă priveşte, o onoare", a încheiat preşedintele CSM.

Şedinţa CSM este prezidată de preşedintele Traian Băsescu, după prezentarea raportului de activitate al instituţiei urmând să fie aleasă noua conducere, mandatele preşedintelui Consiliului, Lidia Bărbulescu, şi a vicepreşedintelui Graţiana Isac încheindu-se în 10 ianuarie.

Citeşte şi:

Băsescu la şedinţa CSM: Sper ca justiţia să nu fie afectată de criza economică