Lidia Bărbulescu, desemnată preşedinte al ICCJ

Lidia Bărbulescu a fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii anul trecut, în continuare este membru al CSM şi asigură interimatul la şefia ICCJ, în locul lui Nicolae Popa.

Lidia Bărbulescu nu este agreată de preşedintele Traian Băsescu, al cărui discurs a fost amendat tot timpul de vicepreşedinta ICCJ, ceea ce i-a atras simpatia judecătorilor, care au calificat atitudinea ei drept curajoasă.

Din 2003, Lidia Bărbulescu a ocupat şi funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ea fiind judecător la instanţa supremă din 2001, când şi-a început şi activitatea didactică de formator la Institutul Naţional al Magistraturii.

Anterior, Bărbulescu a fost preşedintele Tribunalului Olt, din 1998. Bărbulescu a intrat în magistratură în 1978, la Judecătoria Slatina.

Preşedintele delegat al instanţei supreme a primit în 2000 Crucea Naţională Serviciul Credincios clasa I, iar în 2002 Diploma Meritul Judiciar clasa a II-a. Magistratul are o experienţă managerială de 14 ani, la toate gradele de jurisdicţie şi inclusiv la CSM, Bărbulescu reprezentând instanţa supremă la mai multe acţiuni cu caracter internaţional şi organizând vizite ale experţilor europeni la instanţa română.

Judecătoarea Lidia Bărbulescu a susţinut, în cadrul audierii în faţa membrilor CSM, că unul dintre obiectivele sale este unificarea jurisprudenţei la nivel naţional, permiţând oricărei persoane să-şi estimeze şansele de a câştiga un proces. Ea a adăugat că, astfel, se va adăuga credibilitate sistemului judiciar în ansamblul său.

"Lipsa unei jurisprudenţe unificate şi clare rămâne pentru mine un aspect de preocupare pentru certitudinea şi transparenţa actului de justiţie şi ca o condiţie esenţială a accesului la jurisprudenţă. Este nevoie de o mobilizare sporită a judecătorilor, magistraţilor asistenţi, grefierilor pentru realizarea calităţii actului de justiţie", a subliniat judecătoarea Lidia Bărbulescu.

În opinia acesteia, instrumentul esenţial în realizarea acestui obiectiv este recursul în interesul legii, precum şi propria practică în soluţionarea recursului obişnuit. În scopul consolidării instituţiei recursului în interesul legii, Bărbulescu a spus că îşi propune să asigure elaborarea obligatorie a raportului asupra fiecărui recurs în interesul legii, raport care va cuprinde şi soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti, punctele de vedere exprimate în doctrina asupra problemei de drept de soluţionat, după caz, jurisprudenţa Curţii Constituţuionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene în legătură cu problema de drept sesizat.

Lidia Bărbulescu a pledat pentru accelerarea procesului de redactare a deciziilor în interesul legii şi asigurarea celerităţii în transmiterea hotărârilor date în acest sens spre publicare la Monitorul Oficial.

În exercitarea atribuţiilor de conducere a instanţei supreme, Lidia Bărbulescu îşi propune "ca probleme de conţinut"' sprijinirea judecătorilor ICCJ şi a magistraţilor asistenţi în perfecţionarea lor profesională.

"După adoptarea condurilor de procedură în perspectiva intrării în vigoare a acestora mă voi concentra asupra asigurării cadrului organizatoric pentru desfăşurarea procedurii de filtrare a recursurilor prevăzută în proiectul Codului de procedură civilă şi a procedurii admiterii în principiu a recursului în casaţie, prevăzută în Codul de procedură penală", a mai spus judecătoarea.

Totodată, ea a spus că altă prioritare este asigurarea cadrului organizatoric pentru desfăşurarea procedurii de sesizare a secţiilor instanţei supreme în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept prevăzute în codurile de procedură.

Un alt obiectiv este organizarea instituţiei judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a judecătorului de cameră preliminară prevăzută în proiectului Codului de procedură penală.

Pe plan strict managerial, a arătat Bărbulescu, judecătoarea vrea să-şi exercite atribuţiile privind conducerea curentă a activităţii instanţei supreme în scopul funcţionării corespunzătoare tuturor structurilor acesteia. În calitate de ordonator principal de credite la nivelul ICCJ, Bărbulescu îşi propune să acorde o atenţie prioritară pregătirii logistice, punerii în aplicare a noilor coduri de procedură după adoptarea acestora.

"Semnalez existenţa deja a unui deficit de personal chiar şi la nivelul actual de competenţe ale Curţii ca urmare a plecării la pensie a unui număr însemnat de judecători cu mare experienţă. În perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri şi a sporirii sensibile a competenţelor ICCJ se impune o nouă strategie privind resursele umane şi alocarea resurselor financiare suficiente precum şi găsirea urgentă a soluţiilor de reamplasare a instanţei supreme într-un local corespunzător", a declarat Lidia Bărbulescu, care asigură interimatul la ICCJ după pensionarea lui Nicolae Popa.

Ea a arătat că pe baza studiilor de impact privind punerea în aplicare a noilor coduri, dar şi a studiilor asupra creşterii volumului de activitate a ICCJ îşi propune să facă demersuri pentru suplimentarea numărului de judecători, magistraţi asistenţi, personal auxiliar de specialitate şi personal conex precum şi repartizarea de către Guvern a unui nou sediu a ICCJ şi asigurarea din bugetul naţional a resurselor financiare necesare pentru buna desfăşurare a activităţii instanţei supreme.

În perspectiva preluării de la 1 ianuarie 2010 a atribuţiilor Ministerului Justiţiei privind gestionarea bugetelor curţii de apel, a tribunalelor şi a judecătoriilor de către ICCJ Bărbulescu susţine că va urmări ducerea la îndeplinire a atribuţiilor referitoare la desemnarea fondurilor instanţelor judecătoreşti precum şi preluarea mijloacelor materiale necesare desfăşurării activităţii personalului.

Bărbulescu a indicat şi rezolvarea problemei spaţiului, coordonarea procesului de elaborare de către curţile de apel a proiectelor de buget anual, analizarea anuală a volumului de activitate a fiecărei instanţe şi adoptarea măsurilor pentru asigurarea bazei materiale şi a sediilor instanţelor precum şi pentru dotarea tehnică a acestora în vederea informatizării întregului sistem al instanţelor.

Pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi-au mai depus candidaturile Gabriela Victoria Bîrsan, Elena Cîrcei, Dănuţ Cornoiu şi Ilie Iulian Dragomir.

CSM a stabilit, joi, că judecătorul Dănuţ Cornoiu de la secţia civilă a ICCJ nu îndeplineşte condiţiile pentru a candida la funcţia de şef al acestei instanţe, întrucât în ultimii trei ani acesta a fost sancţionat disciplinar.

Potrivit legii, "preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani."

Numirea în funcţia de preşedinte al ICCJ se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.