Liga Habitat: 40 de clădiri cu risc seismic au fost consolidate în 18 ani. Autorităţile îşi aduc aminte de consolidare doar când are loc un cutremur cu magnitudine mare

"Cu ocazia unui cutremur cu intensitate mai mare sau cu ocazia unor dezastre petrecute în alte ţări, autorităţile îşi aduc aminte de «Consolidarea clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public». Se fac întâlniri bine mediatizate, se dau declaraţii încurajatoare, dar toate acestea nu pot ascunde un fapt simplu: din 400 de clădiri, în Bucureşti, s-au consolidat mai puţin de 40 în 18 ani (din 1994 de când a fost adoptată OG 20/1994) şi alte câteva sunt în lucru", arată preşedintele Ligii Habitat, Mihai Mereuţă, duminică, într-un comunicat de presă.

Reprezentanţii Ligii Habitat consideră că ar trebui luate măsuri de înăsprire a legislaţiei prin sancţionarea proprietarilor care împiedica desfăşurarea programului, dar sancţiunile ar trebui sa fie aplicate şi autorităţilor locale, atunci când nu pun la dispoziţie locuinţe pe perioada consolidării, când nu se respectă termenele în executarea lucrărilor de consolidare şi când nu se raportează transparent motivele întârzierilor.

"Pentru întarzierea sau blocarea consolidării să se aplice sancţiuni drastice, după caz, primăriilor, executanţilor, asociaţiilor de proprietari şi proprietarilor individuali. Pentru proprietarii care solicită, trebuie să se pună la dispoziţie spaţii de locuit pe perioada consolidării. Nu se pot face eficient consolidările cu proprietarii în case", a mai arătat preşedintele Ligii Habitat.

De asemenea, reprezentanţii Ligii Habitat susţin că în cazul în care cheltuielile pentru consolidarea unui imobil cu risc seismic sunt echivalente cu cele ale unei construcţii noi, ar trebui să se ia în calcul posibilitatea demolării şi reconstrucţiei.

În ce priveşte modificările legislative, Liga Habitat propune ca pentru structura de rezistenţă şi instalaţii, costurile să fie suportate de la bugetul de stat, iar finisajele să fie plătite de asociaţiile de proprietari.

"Multe asociaţii vor avea probleme deosebite atât în înscrierea în programul de reabilitare, cât şi în cel de consolidare, deoarece nu există cărţile tehnice ale clădirilor", a precizat sursa citată.

Reprezentanţii Ligii Habitat consideră că asociaţiile de proprietari ar trebui să fie implicate mai mult în toate etapele execuţiei.

Aceştia solicită să fie făcute analize detaliate cu privire la mai multe probleme semnalate de către reprezentanţii asociaţiilor de proprietari, respectiv dacă au fost sancţionaţi cei care au returnat banii şi nu i-au folosit pentru consolidare, care sunt cauzele întârzierilor în execuţie şi unde se contabilizează obiecţiunile asociaţiilor pe parcursul execuţiei.

Reprezentanţii asociaţiilor de proprietari mai cer autorităţilor să spună ce pot face proprietarii din apartamentele aflate în consolidare pe perioada de iarnă fără instalaţiile de încălzire şi "cu pereţii desfăcuţi".

Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs duminică, la ora 4.37, în zona Vrancea, fiind simţit şi la Bucureşti.

Un alt cutremur în zona Vrancea, de 2,7 grade pe scara Richter, s-a produs duminică, la ora 8.10, la aproximativ trei ore şi jumătate după seismul de 5,5 grade.

Potrivit directorului ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, sunt posibile replici de până în 4 grade.

Anul acesta, în zona Vrancea s-au mai produs şase cutremure cu magnitudinea de cel puţin 4 grade, la 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) şi 6 martie (4,2 grade).

Din 23 septembrie, în Galaţi s-au produs peste 30 de cutremure cu magnitudine de peste 2,5 grade pe scara Richter. Cel mai puternic a avut 3,9 grade şi s-a produs pe 29 septembrie. Ultimul cutremur în Galaţi s-a produs duminică, la ora 5.35 şi a avut magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la aproape o oră după cutremurul de 5,5 grade produs în Vrancea.

Patru clădiri din Bucureşti încadrate în clasa I de risc seismic au termen de finalizare a lucrărilor de consolidare anul acesta, iar o alta, anul 2014, după ce, în intervalul 2008-2011, au fost puse în siguranţă alte şapte, anunţa Primăriei Capitalei în 25 septembrie.

Potrivit municipalităţii, în 2013 ar urma să fie încheiate lucrările de consolidare la imobilele situate la adresele str. Maria Rosetti nr. 55, bd. I. C. Brătianu nr. 5, bd. Dacia nr. 85, str. N. Iorga nr. 31, iar anul viitor au termen de finalizare cele la clădirea din str. Ion Câmpineanu nr. 9.

De asemenea, până la sfârşitul anului pot fi date ordinele de începere a lucrărilor pentru alte clădiri, respectiv cele din str. Pictor Ştefan Luchian nr. 12, corp C, şi str. Boteanu nr. 3A+3B, în funcţie de semnarea tuturor contractelor de finanţare şi mutarea locatarilor în locuinţe de necesitate, preciza Primăria Capitalei.

"Pentru Calea Victoriei nr. 2-4, urmează atribuirea contractului de execuţie a lucrărilor de consolidare ca urmare a procedurii de achiziţie publică, iar până la finele anului se vor declanşa proceduri de achiziţie publică pentru contractarea execuţiei lucrărilor de consolidare la imobilele situate în bdul Nicolae Bălcescu nr. 32-34, str. Speranţei nr. 24 şi Calea Victoriei nr. 101", mai arăta Primăria Capitalei.

Reprezentanţii municipalităţii reamintesc că Primăria Capitalei întâmpină numeroase probleme la consolidarea imobilelor, printre care contestarea expertizelor tehnice şi încadrării clădirii în clasa I de risc seismic şi faptul că unii proprietari nu sunt de acord cu soluţia tehnică, pe motiv că aceasta le-ar afecta într-un fel sau altul configuraţia spaţiilor.

O altă problemă este aceea că nu pot fi asigurate finisajele pe care le doresc proprietarii, intervenţii sau modernizări ale instalaţiilor şi aşa foarte vechi. De asemenea, valoarea lucrărilor este considerată de unii proprietari ca fiind mare în comparaţie cu valorile vehiculate pe piaţă pentru achiziţionarea de locuinţe sau construcţii noi.

Primăria Capitalei mai includea pe lista problemelor şi "refuzul proprietarilor, persoane juridice, de spaţii cu altă destinaţie de a asigura finanţarea, deci şi semnarea şi prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectării şi execuţiie lucrărilor de consolidare, în solidar cu proprietarii de locuinţă, fapt de înţeles în condiţiile în care activitatea comercială sau de afacere pe perioada execuţiei lucrărilor se întrerupe şi deci nu pot fi realizate venituri din care să fie plătite lunar cheltuielile cu consolidarea aferente".

Din cauza acestor probleme, susţine municipalitatea, este "dificil a se atinge nivelul de performanţă privind consolidarea tuturor clădirilor de locuit, cu pericol de prăbuşire, existente în municipiul Bucureşti, până la incidenţa unui potenţial cutremur major".

"Pentru finanţarea execuţiei lucrărilor de consolidare a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice, nu se pot asigura sumele necesare din bugetul local (nu există baza legală). Conform legislaţiei, aceste sume provin numai din transferuri de la bugetul de stat. Sumele încasate de Primărie din ratele aferente locuinţelor consolidate se utilizează numai pentru finanţarea cheltuielilor privind punerea în siguranţă a altor clădiri", mai arăta Primăria Capitalei.

Municipalitatea a prezentat şi mai multe propuneri privind modificarea şi completarea legislaţiei în domeniu, între care: elaborarea unor standarde de cost pentru consolidarea clădirilor cu destinaţia de locuinţă, cu rol de referinţă şi analiză, aplicabile în estimarea financiară a investiţiei; posibilitatea etapizării intervenţiilor la clădirile situate pe anumite artere/zone cu aglomerări de clădiri cu risc seismic ridicat ( clasa I de risc seismic), cu termene de realizare scurt, mediu şi lung, asfel încât să poată fi acoperită toată lista clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic; posibilitatea acţionării în instanţă a tuturor proprietarilor care obstrucţionează, sub orice formă, nu numai nepermiterea accesului, (prin nesemnarea contractelor de finanţare, neprezentarea tuturor documentelor necesare..), amenzile fiind contestate în instanţă; scutirea de taxe privind înscrierea în cartea funciară a dreptului de creanţa pe baza proceselor verbale de constatare privind nesemnarea contractelor de finanţare de către proprietari; introducerea în legislaţia specifică şi a refacerii faţadelor odată cu consolidarea.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, declara, în iunie, că în câteva săptămâni va apărea o hartă de risc seismic a Bucureştiului, dar nu o va face publică pentru a nu speria populaţia şi a nu fi la dispoziţia samsarilor imobiliari, el arătând că în cinci ani au fost consolidate mai puţin de 30 de clădiri.

Un număr de 190 de clădiri din Capitală sunt considerate pericol public în caz de cutremur, după ce municipalitatea a actualizat lista imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic, prin adăugarea celor care au spaţii publice cu suprafaţă mai mare de 50 de metri pătraţi.