Limitele de poluare au fost depăşite în Bucureşti în 2019. Monitorizarea aerului are mari probleme

Două dintre staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Capitală, amplasate în centrul oraşului, B3 şi B6, respectiv de pe bulevardul Mihai Bravu şi de pe Calea Victoriei, funcţionează cu întreruperi. Practic, staţiile trebuie să înregistreze valorile de poluare pentru fiecare zi a anului, însă, în realitate, aşa cum se poate vedea şi dintr-un grafic publicat pe site-ul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, pentru foarte multe zile nu sunt comunicate date.

Chiar şi aşa, cu zeci de zile lipsă, valorile au fost depăşite pentru acest an, cel puţin în ceea ce priveşte poluarea cu praf (particule în suspensie – PM10)

„Cele două staţii din centrul oraşului care monitorizează doar poluarea din trafic, B6 şi B3, adică la Cercul Militar şi pe bulevardul Mihai Bravu, sunt cele mai importante, fiind cele mai centrale, mai ales B6, dar au foarte multe întreruperi. Cel puţin la PM10, pulberi în suspensie (praf), şi la dioxid de azot lipsesc date. Pentru praf ai voie la 35 de depăşiri pe an, adică 35 de zile în care se depăşesc valorile limită, respectiv media de peste 50 ug/m3 (50 de micrograme pe metru cub) pe o zi. Ca atare, dacă ai 35 de astfel de zile cu depăşiri se consideră că ai o problemă cu praful. Ei bine, la B3 s-au atins deja 39 de zile şi la B6 sunt 25 de depăşiri, dar au avut peste 50 de zile de întrerupere, şi e curios ce s-a întâmplat în acele zile pentru care nu există date”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Aşadar, chiar şi cu zeci de zile pentru care nu s-au comunicat date, limita anuală pentru 2019 a fost oricum depăşită în centrul oraşului.

Mai mult, pentru anumite zile din 2019, potrivit datelor publicate prin sistemul de monitorizare – gestionat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – valorile de poluare au fost aproape duble faţă de limita admisă.

Potrivit lui Alin Tănase, în ceea ce priveşte poluarea cu dioxid de azot, valorile anuale au fost depăşite şi la B3 şi la B6, în anii trecuţi (inclusiv 2018), şi este de părere că şi pentru acest an se vor depăşi normele admise.

Cum se face monitorizarea în aceste staţii, şi mai ales de ce există întreruperi, explică Gabriel Ciuiu, şef serviciu Monitorizare şi Laboratoare în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti:

„Avem în toate staţiile de monitorizare din Bucureşti metoda gravimetrică, care presupune că se face aspiraţie automat în filtre, şi se cântăreşte ulterior nivelul de concentraţie în laborator. Asta înseamnă că noi mergem la două săptămâni la fiecare staţie şi ridicăm aceste filtre. Fiind această metodă de analiză, datele gravimetrice de PM10 sunt disponibile pe site la aproximativ trei săptămâni de la recoltare”, explică Ciuiu, pentru MEDIAFAX.

Reprezentantul de la Protecţia Mediului recunoaşte că staţiile se şi blochează.

„Mai există perioade în care se blochează magazia, şi atunci această perioadă de două săptămâni este pierdută. Se blochează, este un prelevator automat, unde se pun filtrele, iar la ora 12 noaptea prelevatorul ia un alt filtru şi îl pune la aspirat, şi tot aşa, după 24 de ore, se trece la un alt filtru. Dacă din diverse motive un filtru se blochează în sistem, nu avem ce face”, mai spune Ciuiu, care precizează că, în ciuda faptului că sunt zile „sărite”, datele sunt suficiente pentru o medie anuală.

Curios este însă şi faptul că staţia de la Cercul Militar, de pe Calea Victoriei, este acoperită de mai mulţi arbuşti, aşa cum se poate vedea şi din imaginile surprinse de reporterii MEDIAFAX.

„Faptul că staţia de la CCA este acoperită de câţiva copaci este o problemă. Mie îmi este destul de clar că acei copăcei nu au ce căute în faţa staţiei, pentru că blochează fluxul de aer care ar trebui să circule liber şi să ajungă la filtrele de recoltare”, mai spune Alin Tănase.

Până la scăderea nivelului de poluare din Bucureşti, care nu se poate face decât cu politici drastice din partea Municipalităţii, cetăţenii oraşului sunt expuşi la riscuri mari de îmbolnăvire.

„Afectarea este în principal pe bolile respiratorii şi pe bolile cardiovasculare, în sensul că la capitolul boli respiratorii se agravează şi creşte riscul agravării, ale astmului bronşic şi ale emfizemului pulmonar. Creşte riscul de infecţii respiratorii, exacerbări ale acestor boli. Poluarea este factorul doi în generarea cancerului pulmonar, după fumat, tabagism, deci poate avea şi influenţa asta. Iar în privinţa bolilor cardiovasculare, în special pentru pacienţii care sunt cu boli coronariene, poate să aducă agravări ale acestora”, a explicat, pentru MEDIAFAX, dr. Florin Mihălţan, medic pneumolog.

De altfel, avertizări în acest sens sunt publicate şi pe site-ul Reţelei de Monitorizare, unde se specifică faptul că cei care au cel mai mult de suferit din cauza poluării sunt copiii.

„Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai mulţi poluanţi. Ei respiră mai repede decât adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil (…). Expunerea pe termen lung la o concentraţie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură”, se arată pe portalul de monitorizare a calităţii aerului.

Principalele surse de poluare cu particule în suspensie în oraşe sunt activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei sau centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile maşinilor atât la oprirea acestora, cât şi datorită arderilor incomplete.