Lincu:Listele cu disponibilizaţii din MAI sunt deja făcute; atacăm în instanţă în caz de ilegalitate

Liderul "Pro lex" a spus că sindicatele nu au obţinut "mai nimic" în urma întâlnirii de marţi, iar motivele de nelegalitate rămân. Lincu a precizat că Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici în baza căruia se vor face disponibilizările din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) prevede respectarea unor criterii, dar acestea au fost minimalizate şi nu au fost detaliate cum ar fi trebuit.

De asemenea, a fost respinsă şi propunerea ca acele criterii să fie reglementate printr-o hotărâre de Guvern, în baza legii bugetului, a suţinut liderul sindical.

"Au rămas acele criterii de care noi ne feream, acele criterii care erau total subiective, aceleaşi persoane care au participat la concursuri şi la evaluări vor fi şi la evaluarea aceasta. Interviul constă în nişte întrebări care vor fi trimise de la minister, dar decizia privind acele subiecte aparţine şefilor de compartimente, practic şefii direcţi ai oamenilor îi vor evalua", a explicat Lincu.

Acesta a precizat că interviul a fost o formalitate şi se ştiu dinainte cei care vor trece această probă.

"În condiţiile în care se vor susţine aceaste probe cu aceleaşi persoane, rezultatele sunt dinainte ştiute. Noi am susţinut, dar a fost respinsă, proba testului grilă, unde nu mai depindea de factorul subiectiv al şefului profesional. Dacă e să mă iau după informaţiile pe care le am din teren, sunt liste deja făcute, nu sunt confirmate la modul oficial", a afirmat Lincu.

Pe de altă parte, sindicaliştii sunt nemulţumiţi şi de faptul că au spus în repetate rânduri că sunt persoane care nu îndeplinesc condiţiile de studiu necesare postului.

"S-a recunoscut că a fost o greşeală de aplicare a legii, dar se păstrează în defavoarea celor cu studii", a spus liderul "Pro Lex".

"Noi îi asigurăm pe oameni că orice nerespectare a propunerilor nostre va fi atacată în instanţă. Avem cel puţin trei argumente legale pentru a câştiga procesele, pentru a constata nelegalitatea actelor administrative care vor fi emise. Atâta timp cât soluţiile nostre sunt din ce în ce mai bazate pe lege, şi acţiunile în instanţă au mai mari şanse de câştig. Noi am vrut să evităm procesele, care nu sunt bune nici pentru oameni, nici pentru instituţie", a adăugat Lincu.

În ce priveşte autosuspendarea din funcţie, sindicaliştii spun că, deşi au dovezi privind intenţiile oamenilor de a-şi suspenda raporturile de serviciu, conducerea MAI nu a informat în teritoriu şi în multe structuri de poliţie cererile oamenilor nu sunt înregistrate, nu sunt luate în evidenţă şi această dorinţă cu privire la suspendare nu a fost susţinută oficial de către conducerea ministerului, deşi este o prevedere legală.

"A fost, în schimb, o dispoziţie a şefului IGPR potrivit căreia nu trebuie să accepte suspendarea raportului de serviciu. Practic contrazice ceea ce am discutat cu ministrul", a mai spus Lincu.

Sindicaliştii susţin că au obţinut foarte puţin în urma discuţiilor de marţi. Iniţial, reprezentanţii MAI au vrut ca angajaţii să depună o cerere pentru a participa la aceste examene, dar sindicaliştii au spus că nu este nevoie de o cerere, care ducea la nişte efecte juridice, astfel că s-a renunţat la această idee.

A rămas în discuţie ca din comisie să facă parte şi o a treia persoană, care nu este din rândul şefilor de la compartimentul juridic şi resurse umane sau şefilor profesionali.

Liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Marin Gruia, declara, vineri, după discuţia cu ministrul Traian Igaş, că poliţiştii care vor să se autosuspende din funcţie pe o perioadă de doi - trei ani trebuie să-şi depună rapoartele până în 15 iunie.

Marin Gruia spunea că, în urma discuţiei, s-a stabilit ca soluţiile pentru evitarea disponibilizării a 10.000 de angajaţi să fie analizate de un grup de lucru format din sindicalişti şi specialişti ai ministerului, care se va întruni marţi.

Potrivit liderului SNPPC, Traian Igaş a promis că, vineri sau sâmbătă, se va întâlni cu premierul Emil Boc pentru a analiza posibilitatea emiterii unei ordonanţe de urgenţă care să cuprindă cele trei soluţii asupra cărora s-a căzut de acord.

Actul normativ ar conţine criteriile privind pensionarea celor care îndeplinesc condiţiile cu amendamentul că drepturile compensatorii ar urma să fie acordate în următorii trei ani din cauza lipsei de fonduri.

Totodată, până în 15 iunie poliţiştii care vor să se autosuspende trebuie să-şi depună rapoartele, acestea urmând să fie analizate pe structuri inclusiv la inspectoratele judeţene.

A treia propunere este ca absolvenţii şcolilor de poliţie, care încă sunt sub contract, să fie exoneraţi de la plata taxei de şcolarizare.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, declara, în 8 iunie, după audierea sa în Comisia de apărare din Camera Deputaţilor, că 10.000 de angajaţi din MAI vor fi disponibilizaţi în următoarele două luni, inclusiv o mare parte din Aparatul Central.

Igaş a mai spus că, "după cum este firesc", va pleca un număr important de angajaţi din Aparatul Central, fiind pentru prima oară după 1989 când numărul acestora va coborî sub o mie.

Ministrul a adăugat că deputaţii din Comisia de apărare vor veni la sediul MAI pentru o nouă audiere, în cadrul căreia se va discuta concret, pe cifre şi pe organigramele revizuite ale instituţiei.

Potrivit lui Traian Igaş, angajaţii din MAI care vor fi disponibilizaţi nu vor primi salarii compensatorii, întrucât situaţia economică nu o permite. Igaş a afirmat că disponibilizaţii din MAI vor primi exact aceleaşi ajutoare sociale ca orice angajat care îşi pierde locul de muncă.

Camera Deputaţilor nu a adoptat proiectul de lege privind disponibilizările din MAI, anterior proiectul fiind respins de Senat.