Copiii ai căror părinţi sunt reci şi distanţi au un risc crescut să devină supraponderali sau obezi, potrivit primului studiu de acest gen.
Efectele diferitelor stiluri parentale asupra greutăţii copiilor au fost determinate pentru prima dată - şi sugerează că afecţiunea părintească este esenţială pentru o greutate sănătoasă, vor spune miercuri cercetătorii la Congresul internaţional privind obezitatea de la Melbourne, congresul bienal al Federaţiei Mondiale a Obezităţii.
Analiza datelor provenite de la 10.000 de copii din Marea Britanie a arătat că părinţi autoritari şi neglijenţi în copilăria timpurie sunt „responsabili” de luarea în greutate a celor mici, pe parcursul copilăriei şi adolescenţei. Ambele tipuri de parenting se caracterizează prin lipsa de căldură.
Stilul parental „dictează” sănătatea copilului
„Efectul stilului parental asupra greutăţii unui copil este adesea considerat un subiect tabu”, a declarat cercetătorul Alexa Segal, de la Centrul pentru Economie şi Inovare în Politici de Sănătate din cadrul Imperial College London. „Cu toate acestea, o înţelegere cuprinzătoare a asocierilor dintre stilul parental şi obezitatea infantilă şi adolescentină are un mare potenţial de a informa politica privind obezitatea şi de a contribui la dezvoltarea unor programe de sănătate şi nutriţie mai eficiente”.
Concret, cercetătorii englezi au folosit date din Studiul longitudinal Avon al părinţilor şi copiilor pentru a analiza asocierea dintre stilul parental în timpul copilăriei timpurii şi greutatea copilului mai târziu în copilărie şi la începutul adolescenţei, la sfârşitul adolescenţei şi la începutul vârstei adulte.
Stilul parental a fost împărţit în patru categorii pe baza chestionarelor completate de părinţi şi copii.
Cele patru stiluri examinate în cadrul studiului au fost: autoritar (părinţi care menţin o disciplină strictă şi manifestă puţină căldură), mai puţin autoritar (părinţi care menţin limite clare, dar sunt şi calzi), permisiv (părinţi empatici, dar care au puţine reguli) şi neglijent sau neimplicat (părinţi neimplicaţi emoţional şi care au puţine reguli).
Analiza a două decenii de date referitoare la 10.510 participanţi a arătat că tinerii care au experimentat stiluri de parenting autoritar sau neglijent în copilăria timpurie au avut mrisc crescut de a avea o greutate mai mare decât cei care au experimentat un parenting mai puţin autoritar. Rezultatele pentru parentingul permisiv nu au fost semnificative din punct de vedere statistic.
Părintele autoritar şi neglijent afectează abilitatea de autoreglare a copilului
Lipsa de afecţiune asociată cu parentingul autoritar şi neglijent poate însemna că abilitatea copilului de a-şi autoregla consumul de alimente - de a mânca atunci când îi este foame şi de a se opri din mâncat atunci când este sătul - nu se dezvoltă în mod corespunzător, au declarat cercetătorii.
„Mamele autoritare sunt exigente şi controlează, având în acelaşi timp un nivel scăzut de căldură şi receptivitate”, a declarat Segal. „Asta însemană că ele nu răspund la semnalele de foame ale copilului lor, de exemplu, nepermiţându-le să aleagă o gustare atunci când le este foame şi/sau afirmând controlul asupra aportului alimentar al copilului, de exemplu, punându-l sub presiune pentru a-şi curăţa farfuria atunci când nu îi este foame. Acest control înseamnă că micuţul nu-şi dezvoltă propria capacitate de a-şi regla aportul de energie, ceea ce înseamnă că ar putea face excese atunci când are această capacitate”, explică specialistul.
Fermitate, limite clare şi afecţiune: reţeta pentru o creştere sănătoasă
„Lumea de astăzi face adesea dificil pentru copii şi familii să mănânce bine, să fie activi din punct de vedere fizic, să doarmă bine şi să facă faţă stresului. Părinţii care sunt capabili să stabilească limite adecvate pentru copilul lor, aducând în acelaşi timp căldură şi sensibilitate în relaţia cu acesta, pot fi mai capabili să îşi ajute copilul să fie cât mai sănătos posibil.”
Un al doilea studiu prezentat în cadrul conferinţei a constatat că persoanele care s-au îngrăşat cu puţin sub 6,35 kg la mijlocul vieţii au o probabilitate semnificativ mai mare de a avea nevoie de proteză de genunchi.
Femeile care s-au îngrăşat 5 kg au cu o treime (34%) mai multe şanse de a avea nevoie de o înlocuire totală a genunchiului, în timp ce bărbaţii au risc cu 25% mai mare. Studiul, condus de Universitatea Monash din Australia, a constatat că până şi creşterile relativ mici în greutate pot duce la un risc mai mare al unei persoane de a suferi de osteoartrită de genunchi, cea mai frecventă cauză a durerii de genunchi, şi de a avea nevoie de o înlocuire a genunchiului.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.