Raport de admitere pentru modificarea Codului Penal: Propunerea PSD, care redefineşte abuzul în serviciu şi introduce prag de 1.900 lei, a trecut de Comisia Iordache/ Neglijenţa în serviciu, ELIMINATĂ/ Grupul infracţional organizat, redefinit

Amendamentul PSD care redefineşte abuzul în serviciu, ADOPTAT

"Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă", prevede amendamentul PSD, adoptat luni de Comisie.

Amendamentul PSD era o variantă doar puţin schimbată faţă de propunerea avansată de ministrul Justiţiei.

Citeşte şi: Ce conţine propunerea lui Tudorel Toader privind pragul pentru abuz în serviciu - DOCUMENT

"Abuzul în serviciu - Art 297 Alin. (1) – Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până în gradul al II lea inclusiv, mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constantă în mod definitiv prin act al organului competent, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă", se arata în documentul care conţine propunerea Ministerului Justiţiei trimisă Comisiei speciale, obţinut de MEDIAFAX.

Prevederile în vigoare ale Codului penal referitoare la abuzul în serviciu sunt: "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".

Comisia Iordache a eliminat articolul referitor la neglijenţa în serviciu din Codul penal

Comisia pentru legile justiţiei a adoptat, în şedinţa de luni, un amendament prin care se elimină complet articolul referitor la neglijenţa în serviciu comisă de funcţionarul public, din proiectul care aduce modificări Codului penal.

"Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă", prevede articolul 298 referitor la neglijenţa în serviciu.

Membrii Comisie speciale au adoptat şi propunerea PSD prin care se introduce un prag pentru abuzul în serviciu, care prevede introducerea unui prag valoric echivalent cu un salariu minim brut pe economie, însemnând 1.900 de lei.

"Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă", prevede amendamentul PSD, adoptat luni de Comisie, care modifică alineatul 1 al articolului 297 referitor la abuzul în serviciu.

"Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA", prevede alineatul (2) al aceluiaşi articol care vizează abuzul în serviciu.

Totodată, Comisia a mai votat ca prevederile alineatelor (1) si (2) si nu se aplice atunci când vine vorba de elaborare, emitere şi aprobarea actelor adoptare de Guvern sau Parlament.

Ulterior votului pe amendamentele depuse la Codul penal, în şedinţa de luni, Comisia specială da un raport pe proiectul de lege. Senatul va vota, în plenul de marţi, proiectul de lege, potrivit ordinii de zi a forului superior al Parlamentului.

Comisia Iordache a redefinit grupul infracţional organizat

Parlamentarii Comisiei pentru legile Justiţiei au adoptat, luni, un amendament al CSM şi preluat de PSD care prevede că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate.

“Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”, potrivit amendamentului propus de CSM şi preluat de PSD.

Potrivit aliniatului 6 al articolului 367 din actualul Cod penal, prin grup infracţional organizat se înţelege ”grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni”.

Comisia pentru legile Justiţiei votează luni de la ora 10.30, propunerile la Codul penal, printre amendamente fiind şi cele care vizează infracţiunea de abuz în serviciu. Senatul urmează să voteze, în plenul de marţi, proiectul de lege, potrivit ordinii de zi a forului superior al Parlamentului. Duminică, preşedintele comisiei pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, a declarat că modificările Codului penal referitoare la abuzul în serviciu vor fi dezbătute şi votate cu celeritate, precizând că dacă există prejudiciu pe această infracţiune, asta nu înseamnă că trebuie să existe şi un dosar penal. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, duminică seara, că propunerea ministerului pe care-l conduce ca prag pentru abuzul în serviciu este echivalentul unui salariu minim brut pe economie.

„Abuzul în serviciu este o incriminare cu caracter subsecvent, adică o faptă se încadrează în abuzul în serviciu numai dacă nu poate fi încadrată într-o altă infracţiune din Codul Penal, partea specială sau dintr-o lege specială. Prin urmare, dacă procurorul are o faptă penală pe care e sesizat şi declanşează urmărirea penală, caută în Codul Penal , în legile speciale, unde avem prea multe incriminări, aproape o mie, caută să vadă unde se încadrează fapta aia. Dacă nu se încadrează undeva, de exemplu, la cercetare abuzivă sau altele, atunci avem refugiu caracterul ăsta subsecvent, abuzul în serviciu. Noul Cod Penal a trecut de la o politică represivă la una preventivă”, a declarat Tudorel Toader, la România TV.

Citeşte şi: Redefinirea ABUZULUI în serviciu. Propunerea PSD, asemănătoare cu cea a Ministerului Justiţiei/ Gorghiu: Dragnea, încă puţin şi deschizi şampania pentru amnistia asta mascată

Citeşte şi: Ce conţine propunerea lui Tudorel Toader privind pragul pentru abuz în serviciu - DOCUMENT

Ministrul Justiţiei a declarat, cu referire strict la abuzul în serviciu, că există două decizii ale Curţii Constituţionale, una stipulând că obligaţia pe care funcţionarul nu o îndeplineşte sau o îndeplineşte defectuos trebuie să fie prevăzută într-o lege sau într-o ordonanţă. În cea de-a doua decizie, potrivit lui Toader, Curtea a spus că este necesar să se delimiteze formele răspunderii juridice, răspunderea disciplinară de cea penală, adică trebuie să existe un prag.

„Cu privire la acest prag, eu i-am spus rezonabil şi l-am căutat. L-au găsit eu mai de demut, dar acum i-a venit vremea să îl exprim în public. Am organizat la Ministerul Justiţiei dezbateri cu societatea civilă, cu asociaţiile profesionale, le-am repetat după ce am revenit de la CSM. Am primit foarte multe propuneri de prag. Unii au zis un leu, alţii au zis un salariu, alţii 10.000, alţii 100.000 , foarte multe propuneri. Am luat act de ele, am cerut la Ministerul Public o statistică. «Domnule, pentru abuz în serviciu, la care este pragul minim pentru care aţi trimis în judecată?» Mi s-a dat răspunsul respectiv, o statistică de la trimiterile în judecată şi mi s-a spus că, de regulă, nu s-a coborât sub 1.400-1.500 de lei. Adică nu ar prezenta acel pericol social dacă un funcţionar a creat, prin neglijenţa lui, o pagubă sub 1.400-1.500 de lei. Prin urmare, răspunzând la cea de-a doua decizie CCR, la ministerul Justiţiei, preluând din propunerile pe care le-am desfăşurat la sediul ministerului, din statistica pusă la dispoziţie de Ministerul Public, am opinat şi asta este propunerea noastră ca pragul să fie echivalentul unui salariu minim pe economie, dar nu un minim net, ci unul brut. (...) Noi am transmis deja această propune, o va susţine în forma asta. Dacă valoarea pagubei e sub înseamnă că nu prezintă pericol social şi fapta nu intră în sfera ilicitului penal, ci rămâne în sfera ilicituluI disciplinar, dacă valoarea pagubei e mai mare de salariul minim, sigur se pune problema răspunderii penale, dar judecătorul are instrumente de a individualiza pedeapsa”, a declarat ministrul Justiţiei, la România TV.

Salariul minim brut pe economie a fost majorat începând cu 1 ianuarie 2018, valoarea acestuia este de 1.900 lei.

Abuzul în serviciu va fi votat luni în Comisia Iordache. Modificările Codului Penal, vot marţi în Senat

Comisia pentru legile Justiţiei va vota, luni de la ora 10.30, propunerile la Codul penal, printre amendamente fiind şi cele care vizează infracţiunea de abuz în serviciu. Senatul urmează să voteze, în plenul de marţi, proiectul de lege, potrivit ordinii de zi a forului superior al Parlamentului.

Comisia speciale pentru legile Justiţiei, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, ar putea da, luni, raportul asupra proiectului care aduce modificări Codului penal, în şedinţa care va începe la ora 10.30.

Pe ordinea de zi a plenului de marţi al Senatului, şedinţă care va începe la ora 11.00, apare şi proiectul care propune schimbarea Codului penal, aflat în procedură de urgenţă, iar senatorii îl vor vota sub rezerva primirii raportului de la forul parlamentar comun pentru legile Justiţiei.

"Propunerea legislativă privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, cu deciziile Curţii Constituţionale, Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană. – procedură de urgenţă. Comisie fond: Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. (sub rezerva depunerii raportului)", potrivti ordinii de zi publicată pe site-ul Senatului.

Duminică, preşedintele comisiei pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, a declarat că modificările Codului penal referitoare la abuzul în serviciu vor fi dezbătute şi votate cu celeritate, precizând că dacă există prejudiciu pe această infracţiune, asta nu înseamnă că trebuie să existe şi un dosar penal.

"Vrem să închidem odată această definiţie a abuzului în serviciu pentru că prea s-au întâmplat aceste abuzuri în ultima perioadă şi acestea nouă ne-au dat de gândit. Vom discuta, înţeleg că există o propunere din partea Ministerului Justiţiei cu un prag minimal, dar, repet, e foarte important să nu mai existe abuzuri. Dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal. Se va merge în civil, se recuperează banii şi gata", a afirmat deputatul PSD, Florin Iordache, în cadrul unei emisiuni difuzate, duminică, de Antena 3.

Prevederile în vigoare ale Codului penal referitoare la abuzul în serviciu sunt: "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".

Deşi Comisia pentru legile Justiţiei a amânat, joia trecută, un vot asupra infracţiunii de abuz în serviciu, forul de specialitate a votat o serie de amendamente depuse la iniţiativa legislativă privind modificarea şi completarea Codului penal.

Astfel, comisia a eliminat, joi, prevederile din Codul penal potrivit cărora se putea dispune confiscarea averilor pentru infracţiuni precum spălarea de bani sau constituirea de grup infracţional organizat.

"Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 112, în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea uneia dintre următoarele infracţiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare: d) infracţiunea de spălare a banilor; şi g) constituirea unui grup infracţional organizat", arătau prevederile articolului 112 al Codului penal, abrogate de comisia specială.

Un alt amendament adoptat de forul de specialitate la articolul 112 prevede: "Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit; b) din probele administrate rezultă că bunurile provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1)."

Tot în şedinţa de joi, comisia Iordache a adoptat un amendament potrivit căruia persoanele condamnate la mai puţin de 10 ani de închisoare pot fi eliberate condiţionat, daca au executat jumătate din pedeapsă, iar condamnaţii care au peste 60 de ani pot fi eliberaţi dacă au efectuat o treime de pedeapsă.

O altă modificare adoptată de forul legislativ de specialitate prevede că în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive.

Forul comun de specialitate a mai adoptat un amendament potrivit căruia persoanele condamnate la mai puţin de 10 ani de închisoare pot fi eliberate condiţionat, daca au executat jumătate din pedeapsă, iar condamnaţii care au peste 60 de ani pot fi eliberaţi dacă au efectuat o treime de pedeapsă.

Comisia pentru legile justiţiei a adoptat, joi, un amendament la Codul penal, prin care se reduc termenele de prescriere a răspunderii penale de la 10 la 8 ani, atunci când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de cinci ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani.

"Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt: a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani; b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; c) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani; d) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda", prevede modificarea adusă de către Comisia parlamentară specială la articolul 154 din Codul penal.

Un alt amendament adus Codului penal de către Comisia pentru legile justiţiei condusă de Florin Iordache prevede că persoanele care nu au executat plata unei amenzi, nu pot fi obligate să presteze muncă în folosul comunităţii, numai în prezenţa unei expertize medico-legale.

"Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii: În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, instanţa înlocuieşte obligaţia de plată a amenzii neexecutate cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate stabilite prin expertiză medico-legală, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunităţii.", arată forma adoptată, joia trecută, de membrii Comisiei.

Senatul va vota proiectul care aduce modificări Codului penal, în calitate de prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a stabili perioada sesiunii extraordinare pentru intervalul 1-19 iulie, pentru ca aleşii să poată finaliza, prin procedură parlamentară, modificarea prevederilor Codului penal. Şi Senatul a fost convocat în sesiune extraordinară pentru perioada 3-19 iulie, a decis Biroul permanent, pe ordinea de zi aflându-se adoptarea proiectului care propune schimbarea Codului penal.

Citeşte şi: Abuzul în serviciu va fi votat luni în Comisia Iordache. Modificările Codului Penal, vot marţi în Senat