Livia Stanciu, propusă de CSM pentru un nou mandat la şefia ICCJ

CSM a precizat, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că hotărârea de înaintare a propunerii către şeful statului a fost luată cu majoritate de voturi.

Consiliul mai arată că, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, numirea în funcţia de preşedinte al ICCJ se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, dintre judecătorii instanţei supreme care au funcţionat la ICCJ cel puţin doi ani.

Livia Stanciu - care şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea ICCJ, fiind şi singurul candidat - şi-a prezentat proiectul de management în faţa Secţiei pentru judecători.

Ea îşi propune continuarea demersurilor de asigurare a unui nou sediu al instanţei supreme şi a măsurilor organizatorice pentru accelerarea soluţionării cauzelor de corupţie la nivel înalt.

Judecătoarea a menţionat, în proiectul de management, că printre obiectivele sale se numără reorganizarea instanţei supreme, în scopul punerii în aplicare a noului Cod de procedură penală, suplimentarea numărului maxim de posturi - magistraţi asistenţi şi grefieri ai ICCJ - în scopul punerii în aplicare a noului Cod de procedură penală, implicarea activă în dezbaterile privitoare la revizuirea Constituţiei şi promovarea proiectului legii proprii a instanţei supreme.

Livia Stanciu a mai precizat că, pentru un nou mandat, îşi doreşte continuarea măsurilor organizatorice luate în scopul accelerării soluţionării cauzelor de corupţie la nivel înalt, atât în cadrul Secţiei penale a instanţei supreme, cât şi în cadrul completelor de cinci judecători, cât şi luarea de noi măsuri în acest sens, în contextul punerii în aplicare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală.

Astfel, ea a menţionat că, referitor la cauzele de corupţie la nivel înalt, în care Direcţia Naţională Anticorupţie a emis rechizitorii, ca rezultat al măsurilor organizatorice luate, în perioada septembrie 2011 - iunie 2012 au fost stabilite 355 termene în dosarele judecate în primă instanţă de Secţia penală, iar în perioada septembrie 2012- iulie 2013,121 termene în cauze judecate în primă instanţă de Secţia penală şi 84 termene judecate în recurs de completele de cinci judecători.

Totodată, preşedinta ICCJ prezintă în proiect o statistică a dosarelor de corupţie la nivel înalt soluţionate de Secţia penală în primă instanţă, după cum urmează: în 2010 - două cauze, 2011 - 15 cauze, 2012 - 20 cauze, 2013 ( până la 1 august) - şase cauze. În privinţa hotărârilor definitive, bilanţul acestora este: completul de nouă judecători, patru hotărâri definitive în 2011, completul de cinci judecători - cinci hotărâri în 2011, 12 în 2012 şi 11 în 2013, până la 1 august.

Tot în proiectul de management, preşedintele instanţei supreme arată că a asigurat, pe durata mandatului, organizarea activităţii completelor de cinci judecători şi a prezidat un complet de cinci judecători în materie penală, care a soluţionat, în perioada 2011- 2013 (până la 1 august), 14 cauze de corupţie la nivel înalt.

"În domeniul asigurării spaţiului necesar desfăşurării activităţii instanţei supreme şi al finanţării, îmi propun atingerea următoarelor obiective:transpunerea în fapt a demersurilor preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, comune cu reprezentanţii puterii executive, pentru asigurarea unui nou sediu al instanţei supreme şi mutarea instanţei supreme în anul 2014 în noul sediu convenit cu reprezentanţii puterii executive, în scopul asigurării condiţiilor necesare pentru punerea în aplicare a noilor coduri; asigurarea finanţării corespunzătoare a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; derularea calendarului de preluare a bugetului instanţelor judecătoreşti, a tuturor etapelor pe care le presupune acest proces", s-a mai arătat în proiectul de management al Liviei Stanciu, postat pe site-ul CSM.

În documentul citat, Livia Stanciu a arătat şi că, în scopul promovării unificării jurisprudenţei privind individualizarea judiciară a pedepselor, îşi propune elaborarea de ghiduri privind individualizarea pedepselor referitoare la alte categorii de infracţiuni.

"În cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, voi asigura în mod direct elaborarea fundamentată a Rapoartelor de progres al Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie în domeniul Mecanismului de Cooperare şi verificare, pregătirea şi organizarea la înalte standarde profesionale a vizitelor experţilor Comisiei Europene în cadrul MCV şi participarea la misiunile experţilor Comisiei Europene în cadrul MCV", s-a mai arătat în documentul citat.

Livia Stanciu a fost numită în funcţia de preşedinte al ICCJ la 17 septembrie 2010, pentru un mandat de trei ani.

Potrivit CV-ului postat pe site-ul instanţei supreme, Stanciu şi-a început cariera de magistrat în 1980 ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, unde a activat până în 1994. În perioada 1994- 2004, a fost judecător la Tribunalul Galaţi şi la Curtea de Apel Galaţi, iar din 2004, la Secţia Penală a ICCJ. Din 2007 până în 2008, a condus cu delegaţie Secţia Penală a ICCJ.

Livia Stanciu a prezidat completul de judecată care a decis cercetarea în libertate a doi şefi de servicii secrete şi a decis condamnarea primarului PDL de Râmnicu Vâlcea Mircia Gutău.

De asemenea, Stanciu a condus completul de cinci judecători care a decis condamnarea definitivă a lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare. Tot, preşedintele ICCJ a prezidat şi completul care l-a condamnat la şapte ani de închisoare a fostului senator PSD, Cătălin Voicu.

La 10 septembrie, Secţia pentru judecători a CSM le va intervieva pe judecătoarele Rodica Aida Popa, Nela Petrişor şi Cristina Iulia Tarcea, care candidează pentru cele două funcţii de vicepreşedinte al instanţei supreme şi pe judecătoarea Lavinia Curelea, care candidează pentru şefia Secţiei I Civilă a ICCJ.

Pentru ocuparea cele două funcţii de vicepreşedinte s-au înscris iniţial patru candidaţi, respectiv Aida Rodica Popa, care ocupă şi în prezent această funcţie, Nela Petrişor, magistrat la Secţia a II-a Civilă, Iulian Ilie Dragomir, judecător la Secţia Penală, şi Cristina Iulia Tarcea, judecător la Secţia a II-a Civilă.

Dragomir şi-a retras candidatura cu câteva zile înainte de intervievarea candidaţilor pentru funcţiile de conducere de la instanţa supremă de către Secţia pentru judecători a CSM.

Proiectele candidaţilor au fost publicate pe 22 august pe site-ul CSM, iar până în 4 septembrie, Direcţia resurse umane şi organizare a verificat dosarele de candidatură şi a solicitat completarea acestora, în cazul în care a fost necesar.

Judecătorii care şi-au depus candidaturile au fost verificaţi, până în 4 septembrie, de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

În perioada 4-6 septembrie, a fost elaborată nota de prezentare a candidaturilor şi a documentelor ataşate în susţinerea acestora de către Direcţia resurse umane şi organizare.

Analizarea candidaturilor de către Secţia pentru judecători a CSM şi formularea propunerilor de numire în funcţiile de conducere vacante de la ICCJ va avea loc în perioada 9-10 septembrie.

Potrivit prevederilor legale, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, dintre judecătorii ICCJ care au avut activitate la această instanţă cel puţin doi ani.

Livia Stanciu şi Aida Popa au fost numite în funcţiile de preşedinte şi, respectiv, vicepreşedinte al ICCJ în 17 septembrie 2010, pentru un mandat de trei ani. Tot atunci a fost numită şi judecătoarea Lavinia Curelea, în funcţia de preşedinte al Secţiei I Civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.