Opinia unui fost preşedinte CSM: Decizia Curţii Constituţionale trebuie respectată

„Trebuie să spun că această decizie a CCR trebuie respectată. Sper să avem raţiunea să discutăm ce vrem cu acest statut al procurorilor. Vrem un statut de independenţă, de subordonare? Există în Europa astfel de sisteme”, a precizat Horaţiu Dumbravă, joi seară, la Digi 24.

Întrebat dacă avizul CSM este consultativ doar pentru ministrul Justiţiei, nu şi pentru preşedinte, Dumbravă a răspuns: „Este şi pentru preşedinte, căci contrar a ceea ce se crede, nu se neagă rolul preşedintelui. Sigur, se pot naşte multe discuţii asupra a ceea ce înseamnă legalitate pentru că dacă ne ducem la Legea statului magistraţilor, criteriile sunt legale şi nu ai cum să ai o analiză în raport cu decizia pe care trebuie să o ai, să nu ai o analiză pe oportunitatea în raport cu legalitatea”.

În ceea ce priveşte independenţa magistraţilor în codiţiile în care ministrul Justiţiei este un om politic, fostul preşedinte CSM a menţionat că este nevoie de o responsabilitate din partea acestora.

Oficial! CCR a decis: Georgescu nu poate candida la prezidențiale/Prima reacție a lui Georgescu/Reacții politice

Ministrul Justiției, despre decizia CCR: Este obligatorie, trebuie să fie respectată și asumată

„Trebuie văzut dacă independenţa procurorilor nu beneficiază tuturor actorilor politici. Să vedem cum ar putea să fie construit acest statut al procurorilor cu o importantă precizare. Independenţa procurorilor nu poate fi gândită fără o responsabilitate a acestora, pentru că în ultimii ani, se pare că s-a pus batista pe ţambal în cazul unor procurori care au depăşit limitele profesionale. Există decizii definitive ale ÎCCJ de excludere din magistratură. Da, independenţă pentru procurori, judecători, dar haideţi să o legăm de responsabilitatea acestora”, a adaugat Dumbravă.

CCR a publicat, joi, motivarea, de 133 de pagini, în cazul conflictului preşedinte- ministrul Justiţiei, generat ca urmare a refuzului preşedintelui Iohannis de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA.

„Una dintre condiţiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român o constituie buna funcţionare a autorităţilor publice, cu respectarea principiilor separaţiei şi echilibrului puterilor, fără blocaje instituţionale. De asemenea, textul art.146 lit.e) din Constituţie nu conferă Curţii Constituţionale atribuţia de a constata doar existenţa conflictelor juridice de natură constituţională, ci pe aceea de a soluţiona aceste conflicte”, se arată în motivarea Curţii.

De aici reiese şi decizia CCR de a anunţa şi ce măsuri trebuie luate pentru ca acest conflict instituţional preşedinte- ministrul Justiţiei să nu mai existe, indicând şefului statului revocarea procurorului şef al DNA.