Locuinţa lui Iliescu, pichetată de revoluţionari

Potrivit lui Tudor Mărieş, intenţia revoluţionarilor era de a depune la cutia poştală a locuinţei lui Ion Iliescu "Apelul pentru Adevăr" - un document adresat liderilor de la Bucureşti, dar transmis şi şefilor instituţiilor europene - în care ei îşi exprimă nemulţumirea faţă de nesoluţionarea dosarelor privind evenimentele din decembrie 1989.

Apelul i-a fost remis lui Iliescu, împreună cu o lumânare, apoi cei 25 de revoluţinari, care au fost paşnici, au părăsit locul.

"În cazul în care se stinge lumina în cartier, să aibă lumânarea pentru a putea citi apelul", a spus Mărieş.

Casa lui Ion Iliescu, situată în zona centrală a Capitalei, a fost păzită de 30 de jandarmi.

Tudor Mărieş a spus că a avut sentimentul unei "noi Pieţe a Universităţii" când i-a văzut pe jandarmi, cu atât mai mult cu cât sâmbătă se împlinesc 52 de zile de când revoluţionarii au declanşat protestul. "Tot 52 de zile a durat şi Piaţa Universităţii (în anul 1990, zona a fost considerată Kilometru zero al democraţiei-n.r.)", a subliniat Mărieş.

În "Apelul pentru Adevăr", un document adresat liderilor de la Bucureşti, dar transmis şi şefilor instituţiilor europene, revoluţionarii arată că, în opinia lor, România de astăzi "este profund imorală tocmai pentru că este clădită pe fratricidul nepedepsit reprezentat de cele peste 1.100 de crime comise în timpul revoluţiei anticomuniste".

"În timp ce comunismul a căzut fără victime în toate celelalte foste ţări comuniste, în ţara noastră a fost un măcel de proporţii uriaşe. De 18 ani păcătuim în neadevăr şi injustiţie. România nu va putea clădi nimic bun pe crime, minciuni şi nedreptăţi. Incredibilul masacru nu a fost judecat până acum pentru că justiţia şi alte instituţii ale statului au fost aservite sau corupte de autorii celor peste 1.100 de crime. Nu ne vom elibera de marea corupţie, nu vom reforma clasa politică şi justiţia decât după ce vom cunoaşte adevărul despre fratricidul din decembrie 1989 şi cel din iunie 1990 comis împotriva societăţii civile, a partidelor istorice şi a presei independente", apreciază reprezentanţi asociaţiilor de revoluţionari care protestează, de miercuri, în faţa sediului Consiliului Europei de la Strasbourg, dar şi alte sute de români care au semnat documentul.

În opinia acestora, "orice efort e în zadar" dacă "nu începem cu începutul: cunoaşterea acestui adevăr, care e unica şansă a României".

"Prin tăcerea ei, o mare parte din clasa politică de astăzi se face vinovată de complicitate morală cu autorii masacrului comis pentru a deturna caracterul anticomunist al revoluţiei începute acum 18 ani. Acum, când România este membră a NATO şi UE, această revoluţie trebuie terminată şi se cuvine să devină «de catifea»", opinează semnatarii documentului.

Aceştia descriu şi stadiul actual al protestelor la care au recurs 700 de revoluţionari români, unii dintre ei ajungând în greva foamei pentru împlinirea acestor "deziderate majore ale societăţii civile, exprimate constant de 18 ani încoace".

"Ne exprimăm neliniştea faţă de starea gravă de sănătate în care se află revoluţionarii aflaţi în greva foamei din 18 decembrie 2007 – ziua condamnării crimelor comunismului în România. Menţionăm că, în 20 ianuarie 2008, 33 de grevişti ai foamei au trecut la «greva neagră», a foamei şi a setei", se precizează în "Apelul pentru Adevăr".

Semnatarii cer preşedintelui României, membrilor Executivului şi Legislativului de la Bucureşti, procurorului general al României şi celorlalte autorităţi competente "să se angajeze în rezolvarea cererilor societăţii civile" care sunt, totodată, revendicări ale revoluţionarilor grevişti ai foamei. Aceştia cer, în principiu, aflarea adevărului despre "crimele istoriei recente a României" prin soluţionarea "cu maximă celeritate" a dosarelor Revoluţiei şi Mineriadelor şi adoptarea de urgenţă a unei legi a lustraţiei şi a unui sistem de vot uninominal.

Semnatarii documentului solicită procurorului general publicarea imediată a calendarului cu termene maxime pentru fiecare etapă de cercetare juridică. Citând din Constituţie, aceştia arată că "victimele celor peste 1.100 de crime, cei peste 3.300 de răniţi şi urmaşii eroilor revoluţiei au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil".

"18 ani nu este un termen rezonabil, ci o batjocură faţă de eroi şi faţă de noi înşine", scriu semnatarii Apelului.

Săptămâna aceasta, o delegaţie a revoluţionarilor a fost la Strasbourg, unde a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi a cerut sprijinul Consiliului Europei pentru urgentarea judecării unui dosar al revoluţiei.

Delegaţia a solicitat ca acţiunea juridică să fie soluţionată de instanţa europeană în regim de urgenţă, "având în vedere gravitatea faptelor probate şi durata tergiversării: 18 ani".

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie a precizat că manifestanţii au introdus, în versiunea franceză a Apelului predat lui Romenon, solicitarea de deblocare a activităţii Consilului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.