Locuitorii din Argeş, aşteptaţi să aleagă şeful CJ. ALEGERI LOCALE parţiale sunt în alte 18 judeţe

Duminică, simultan cu alegerile europarlamentare au loc alegeri locale parţiale în 19 judeţe. Votarea a început la ora 7.00 şi se va încheia la ora 21.00.

La acest scrutin urmează să fie aleşi preşedintele Consiliului Judeţean Argeş şi 17 primari - în oraşele Borşa (Maramureş) şi Panciu (Vrancea) şi în comune din Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Constanţa, Mureş, Mehedinţi, Neamţ, Timiş, Vaslui, Buzău, Prahova, Teleorman. De asemenea, se organizează alegeri locale parţiale pentru consiliile locale în oraşul Pogoanele din judeţul Buzău şi în şapte comune din Bihor, Dâmboviţa, Dolj, Timiş, Tulcea, Vrancea, Buzău.

În Argeş, peste 581.000 de alegători sunt aşteptaţi la vot pentru a alege un nou preşedinte al Consiliului Judeţean.

Şapte candidaţi, cu toţii reprezentanţi ai unor formaţiuni politice sau alianţe electorale, s-au înscris în cursa pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Argeş.

Astfel, din partea PSD candidează Florin Grigore Tecău, actual preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Argeş şi fost vicepreşedinte al instituţiei înainte de încetarea mandatului lui Constantin Nicolescu. Candidatul din partea PNL este Ion Popa, preşedintele filialei judeţene Argeş a PNL, vicepreşedinte executiv al partidului la nivel naţional şi senator în funcţie aflat la primul mandat. De la PDL candidează Cătălin Teodorescu, deputat la primul mandat şi preşedinte al filialei judeţene a democrat-liberalilor, iar PPDD va fi reprezentat de Mihai Deaconu, preşedinte interimar al filialei judeţene şi deputat. Din partea PMP candidează Lucian Cioacă, pilot în vârstă de 29 de ani, din partea Forţei Civice - Gheorghe Davidescu, fost prefect al judeţului în perioada octombrie 2009 - aprilie 2012, iar de la PNŢCD candidează preşedintele filialei Argeş, Gheorghe Dinescu.

Pentru alegerile parţiale în judeţul Argeş au fost amenajate 518 secţii de votare, separate de cele pentru alegerile europarlamentare. În majoritatea cazurilor, secţiile de votare pentru preşedintele Consiliului Judeţean sunt în aceleaşi imobile în care sunt amenajate secţiile de votare pentru Parlamentul European. Sunt însă şi câteva excepţii, cum ar fi în municipiul Câmpulung, unde alegătorii arondaţi unui număr de şase secţii de votare vor trebui să meargă în locuri diferite pentru a vota pentru parlamentarii europeni şi pentru preşedintele Consiliului Judeţean.

Postul de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş a rămas vacant în luna februarie a acestui an, când prefectul de Argeş a semnat ordinul privind încetarea înainte de expirarea duratei normale a mandatuluiu preşedintelui ales în 2012, Constantin Nicolescu.

Documentul a fost semnat după ce Prefectura Argeş a primit o comunicare oficială din partea Agenţiei Naţionale de Integritate cu privire la rămânerea definitivă a Raportului de evaluare prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către preşedintele Consiliului Judeţean Argeş. La scurt timp de la semnarea acestui document, Constantin Nicolescu şi-a luat rămas bun de la foştii colegi din administraţia publică locală, iar la câteva zile a contestat în instanţă decizia de încetare a mandatului său înainte de termen, deschizând proces în acest sens la Tribunalul Argeş. Ulterior, Nicolescu a renunţat la acest proces.

După încetarea mandatului de preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu a rămas şi fără funcţia de preşedinte al PSD Argeş, pe care a deţinut-o timp de mai mulţi ani.

În momentul deciziei ICCJ privind încălcarea regimului conflictului de interese în ceea ce-l priveşte, Nicolescu se afla la al treilea mandat la şefia CJ Argeş. El a devenit prima dată preşedinte al CJ Argeş în 2004, când a fost ales prin vot al consilierilor judeţeni, apoi a fost reales prin vot uninominal în 2008 şi reales în 2012.

În al doilea şi al treilea mandat, Constantin Nicolescu s-a aflat în atenţia anchetatorilor pentru mai multe nereguli, el fiind chiar arestat preventiv. Astfel, în 26 ianuarie 2011 procurorii anticorupţie l-au reţinut pe Constantin Nicolescu pentru 24 de ore. În ziua următoare, Tribunalul Argeş a admis propunerea procurorilor şi a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile. Imediat după anunţarea deciziei de arestare, lui Nicolescu i s-a făcut rău, fiind dus la Spitalul Floreasca, unde a fost operat pe cord.

În 2 februarie 2011, Curtea de Apel Piteşti a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi ţara, Nicolescu fiind externat din Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti în 18 februarie 2011. Anul trecut, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Constantin Nicolescu la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, în dosarul privind contractarea de fonduri Phare de 900.000 de euro pentru patru unităţi şcolare, cu acte false, decizia nefiind definitivă.