Loialitatea faţă de prim-ministrul Boc, un imperativ legal

Anexa 3 la Ordonanţa privind structura organizatorică a Corpului de Control al Primului Ministru (CCPM), publicată în Monitorul Oficial 86, din 12 februarie, cuprinde angajamentul de loialitate al celor care exercită funcţii în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Contractul de fidelitate cuprinde norme, care în mod normal apar într-o anexă a contractului de muncă sau într-un regulament intern.

Loialitatea faţă de şeful Executivului are iz de "turnătorie", prin faptul că funcţionarilor le este impus să-şi anunţe "conducătorul ierarhic superior cu privire la orice activitate sau situaţie care ar putea afecta încrederea acordată de primul-ministru". Cu alte cuvinte, este mai importantă încrederea primului-ministru decât activitatea propriu-zisă, implicit aplicarea legii.

De altfel, acordul de loialitate, la ultimul punct, legiferează ca înainte de toate funcţionarul să muncească pentru "asigurarea autorităţii neştirbite, prestigiul şi realizarea prerogativelor primului-ministru, apoi al legilor, atribuţiilor şi competenţelor SGG-CCPM".

Dacă unul dintre funcţionari are cumva ceva de cârcotit împotriva Guvernului sau chiar a lui Emil Boc, nu are voie, prin această lege, să se exprime în vreun fel, deoarece îi este interzis să ia "poziţie publică" şi oricum trebuie să respecte cu "stricteţe orice dispoziţie a primului-ministru".

În cazul în care, prin absurd, prim-ministrul dispune ceva ilegal sau imoral, singura soluţie pentru un membru al CCPM ar fi să se execute sau să se plângă ca să piardă apoi încrederea lui Emil Boc şi să fie dat afară.

Probabil în "editarea" acestei legi, Boc s-a inspirat din Constituţia României, care prevede că fidelitatea faţă de ţară este sacră (Articolul 54).

"Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi în acest scop vor depune jurământul cerut", mai stabileşte Constituţia.

Şi cum nu poate modifica Legea fundamentală, Emil Boc a vrut fidelitate, măcar de la angajaţii din Guvern, pe care îi poate alege în mod subiectiv, pe bază de "încredere", deci de fler.

Atât timp cât cei care ocupă o funcţie publică depun deja un jurământ, iar cum articolul 1 din Constituţie statuează că în România respectarea Legii fundamentale, a supremaţiei sale şi a legii este obligatorie, acordul de fidelitate faţă de Emil Boc pare o măsură dictatorială.

În Monitorul Oficial 84 din 11 februarie, a fost publicată ordonaţa pentru modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la organizarea şi funcţionarea unor structuri în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, printre care CCPM. Apoi, o zi mai târziu, pentru a întări OUG iniţială, a fost publicată în Monitorul Oficial 86, o decizie a Executivului pentru aprobarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii ale Corpului de Control al Primului Ministru, care stabileşte piramidal ierarhia şi, respectiv, angajamentul de loialitate.

Potrivit deciziei, Departamentul de Control al Guvernului este reorganizat în Corp de Control, iar personalul este păstrat pe baza numărului de posturi, a "bunului său renume" şi a încrederii premierului, cu un angajament de loialitate, angajaţii care nu se vor încadra în aceste prevederi urmând să fie concediaţi.

De asemenea, se stabileşte că numărul maxim de posturi, inclusiv demnitarul, să fie de 67.

"Personalul fostului Departament de Control al Guvernului se preia în limitele numărului de posturi alocat prin decizie a primului-ministru, pe baza îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, a bunului său renume şi a încrederii acordate de primul-ministru, cu condiţia semnării unui angajament de loialitate, cu păstrarea drepturilor salariale aferente funcţiei de execuţie", se arată în actul normativ.

Angajaţii Corpului de Control al premierului se obligă, prin actul de loialitate care trebuie semnat pentru a păstra postul, că vor anunţa imediat orice activitate care poate afecta încrederea acordată de primul-ministru şi vor avea un comportament la nivelul demnităţii funcţiei, inclusiv în familie.

Angajamentul prevede, printre altele, păstrarea secretului profesional, evitarea unei poziţii publice în afara atribuţiilor şi abţinerea de la orice activitate sau manifestare contrară demnităţii funcţiei. Angajaţii se obligă să nu permită folosirea funcţiei în scop de propagandă sau reclamă comercială şi să comunice de îndată conducătorului ierarhic superior orice activitate sau situaţie "care ar putea afecta încrederea acordată de primul-ministru".

"Să comunic de îndată conducătorului ierarhic superior orice activitate sau situaţie care ar putea afecta încrederea acordată de primul-ministru. În relaţiile de serviciu, în societate şi familie să am un comportament la nivelul demnităţii funcţiei pe care o îndeplinesc. În întreaga mea activitate, să acţionez numai în interesul asigurării autorităţii neştirbite, prestigiului şi realizării prerogativelor primului-ministru, al legii, atribuţiilor şi competenţelor Secretariatului General al Guvernului şi Corpului de Control", sunt angajamente de loialitate care trebuie asumate de către angajaţi.

Persoanele care nu se vor încadra în aceste prevederi vor fi concediate.

Joi, deja 21 de funcţionari au fost concediaţi nebucurându-se de încrederea premierului.

Acordul de loialitate creează un precedent pentru toate instituţiile statului şi încalcă principiile democratice. Mai mult, generează suspiciuni în rândul angajaţilor care vor lucra cu spaima că, oricând, un coleg dornic să câştige încrederea premierului va transmite orice ca să-şi demonstreze loialitatea.

(Material realizat de Lucia Efrim, Irina Dârlea; eveniment@mediafax.ro)