STUDIU  Longevitatea oamenilor: conform ştiinţei, există un element care îmbătrâneşte mai mult decât fumatul, dieta sau lipsa activităţii fizice

Că fumatul contribuie la accelerarea îmbătrânirii nu este nimic nou, spun mai multe studii. Cu toate acestea, există ceva care din punctul de vedere al longevităţii pare să fie şi mai rău. Şi nici dieta şi nici lipsa activităţii fizice nu sunt la fel de importante. 

Ceea ce ne face să îmbătrânim mai devreme decât era de aşteptat, potrivit unui nou studiu, este lipsa conexiunilor şi relaţiilor sociale. Singurătatea ar fi inamicul numărul unu al longevităţii, care în schimb creşte atunci când ne concentrăm pe fericire şi relaţiile sociale.

Pentru studiul lor, publicat în revista ştiinţifică Aging, cercetătorii au analizat date de la aproape 12.000 de adulţi, cu vârsta de 45 de ani şi peste. Toţi participanţii au furnizat mostre de sânge, istoric medical detaliat şi informaţii despre obiceiurile sociale şi sănătatea mintală.

Cifrele nu mint: 1,65, faţă de 1,25

Oamenii de ştiinţă au folosit aceste date pentru a prezice factorii care ar putea face cea mai mare diferenţă în longevitate folosind ceasul biologic, un model statistic care evaluează mai degrabă vârsta biologică a indivizilor decât vârsta lor cronologică. Factori precum a fi singur sau nefericit ar părea să accelereze îmbătrânirea cu 1,65 ani, în comparaţie cu ceea ce ar fi îmbătrânirea normală pentru persoanele sănătoase, fără probleme de sănătate fizică sau mintală.

„Stările mentale şi psihosociale sunt unii dintre cei mai puternici predictori ai sănătăţii şi calităţii vieţii”, explică coautorul studiului, Manuel Faria, de la Universitatea Stanford (SUA). Îmbătrânirea este, de asemenea, accelerată la fumători şi la persoanele cu antecedente de accident vascular cerebral, boli hepatice şi pulmonare. În cazul fumatului, de exemplu, îmbătrânirea se accelerează cu 1,25 ani. Alte elemente care, potrivit cercetătorilor, accelerează acest proces ar include locuirea într-o zonă rurală şi a nu avea o relaţie stabilă.

Ceasul biologic folosit pentru a evalua factorii care ar putea avea cel mai mare impact asupra longevităţii nu a fost testat în raport cu viaţa reală. Prin urmare, studiul nu poate determina dacă a fi singur sau nefericit poate duce la moarte prematură. Cu toate acestea, nu este prima dată când medicina leagă izolarea socială şi singurătatea cu un risc crescut de moarte prematură.

Izolarea socială, mai frecventă la femei

Un studiu efectuat pe aproximativ 17.000 de adulţi din Statele Unite a constatat, de exemplu, că izolarea socială este destul de comună la vârsta mijlocie, afectând aproximativ 17% dintre femei şi 21% dintre bărbaţi. Pentru ambele sexe, a fi celibat şi participarea nefrecventă la activităţi religioase au fost printre principalele cauze ale izolării sociale. Şi acest lucru a fost asociat cu un risc crescut de deces prematur la ambele sexe.

Un alt studiu pe aproape 120.000 de adulţi de vârstă mijlocie din 20 de ţări diferite a constatat că izolarea socială este mai frecventă la femei, bătrâni, locuitori urbani, persoane cu niveluri de educaţie mai scăzute şi şomeri. Şi, în general, ar fi asociat cu un risc cu 26% mai mare de deces prematur, în special la persoanele care trăiesc în ţările cu venituri mari.

Este posibil ca cel puţin o parte din legătura dintre izolarea socială şi longevitate să depindă şi de sănătate. Un alt studiu efectuat pe 35.000 de seniori a constatat că izolarea socială este asociată cu un risc cu 22% mai mare de deces prematur.