Lucrările la "diametrala nord-sud" continuă. Primăria face recurs la decizia favorabilă ONG-urilor

"Potrivit articolului 20 alineat 1 şi alineat 2 din Legea 554 din 2004, «Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgenţă»", se precizează într-un comunicat de joi al municipalităţii.

Comunicatul Primăriei Capitalei vine la câteva ore după ce ONG-urile constituite în "Platforma pentru Bucureşti" anunţau că, după decizia instanţei, lucrările la controversatul proiect ar trebui stopate.

"Primăria Municipiului Bucureşti trebuie să oprească toate lucrările de pe axa Buzeşti-Berzei. În caz contrar, ONG-urile vor deschide o nouă plangere penală împotriva primarului general", susţineau ONG-urile, joi după-amiază, comentând decizia favorabilă lor în această cauză. Mai mult, activiştii anunţau că vor depune, tot joi, cereri de oprire a lucrărilor, atât la Inspectoratul de Stat în Construcţii cât şi la Instituţia Prefectului din Capitală.

Municipalitatea mai precizează că ONG-urile ar fi trebuit să-şi îndrepte acţiunea împotriva Consiliului General al Municipiului Bucureşti, emitentul hotărârii pe care au contestat-o în instanţă, şi nu împotriva Primăriei.

"Instanţa a anulat un document din 2006, adoptat de Consiliul General la propunerea primarului Adriean Videanu şi a arhitectului-şef Adrian Bold. Este culpa acestor persoane de a fi emis un document incomplet şi fără avizele obligatorii. Însă Adriean Videanu şi Adrian Bold nu intenţionau să folosească actul din 2006 pentru construire şi demolări. În certificatul de urbanism 260/R/2397/15.05.2008 se menţionează «lucrarea se va efectua în baza unui PUZ aprobat conform legii». Folosirea abuzivă a acestui act pentru emiterea autorizaţiilor de construire şi demolare este culpa exclusivă a primarului Sorin Oprescu şi a arhitectului-şef Gheorghe Pătraşcu", afirmau ONG-urile.

Primăria mai precizează că, printr-o nouă hotărâre a Consiliului General, "s-a solicitat" Guvernului emiterea unei hotărâri privind aprobarea procedurii de expropriere pentru imobilele rămase de expropriat, precum şi suma globală estimată a despăgubirilor "în vederea continuării şi finalizării lucrării de interes public local menţionate". În urma cererii CGMB, Guvernul a emis o hotărâre în baza căreia au fost declanşate procedurile de expropriere "pentru cauze de utilitate publică" a proprietăţilor din zona Buzeşti-Berzei. Actul normativ emis de Guvern "a fost contestat" de ONG-uri, însă cererea lor a fost respinsă "ca fiind neîntemeiată".

Tribunalul Bucureşti a anulat Hotărârea CGMB nr. 151/2006 privind delimitarea spaţiului public aferent diametralei nord - sud. Decizia a fost luată marţi, în dosarul 52450/3/2010, în care Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a chemat în judecată Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Primăria Capitalei. ONG-ul a cerut instanţei să anuleze Hotărârea CGMB nr. 151/2006 privind delimitarea spaţiului public aferent diametralei Nord - Sud.

Proiectul diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus a fost contestat de la început de ONG-urile din Platforma pentru Bucureşti, care au criticat felul în care au fost făcute exproprieri şi au fost date autorizaţii de demolare pentru imobile cu statut de monument istoric sau din zone protejate. Printre altele, au fost demolate Hotelul Marna, Casa Constantin Rădulescu (Cinema Feroviar) şi Casa Mihai Eminescu, de pe strada Buzeşti, care erau monumente istorice şi care au fost declasate.

În martie, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Bucureşti-Ilfov-Giurgiu a decis ca Hala Matache, dar şi alte două imobile din strada Berzei să-şi păstreze statutul de monument istoric.

Primarul Sorin Oprescu spunea, în noiembrie 2010, că Bucureştiul va putea fi traversat de la nord la sud în 20 de minute, pe traseul Piaţa Victoriei - Piaţa Coşbuc, în urma lucrărilor la diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus, pe care o califica drept "cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani".

Oprescu arăta atunci că printre monumentele istorice declasate se află cinematograful Feroviar, "ale cărui ziduri se prăbuşesc singure", fostul Hotel Marna şi casa în care au locuit pentru o perioadă poetul Mihail Eminescu şi Veronica Micle.

Municipalitatea preciza atunci, pentru MEDIAFAX, că valoarea estimată a investiţiei se ridică la aproximativ 330 de milioane de euro.