Acest record vine după o serie impresionantă de 13 luni consecutive în care fiecare lună şi-a depăşit propriul record de temperatură, începând din iunie 2023.
Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), a subliniat că aceste temperaturi record nu sunt o simplă coincidenţă statistică, ci reprezintă o schimbare semnificativă şi continuă a climei, potrivit AFP.
Prima jumătate a anului 2024 a fost marcată de fenomene meteorologice extreme în întreaga lume precum valuri de căldură intense în India, Arabia Saudită, SUA şi Mexic, inundaţii devastatoare în Kenya, China, Brazilia, Afganistan, Rusia şi Franţa, incendii de vegetaţie în Grecia şi Canada şi uraganul Beryl, cel mai timpuriu uragan de categoria 5 înregistrat vreodată în Atlantic.
Experţii atribuie aceste recorduri unei combinaţii de factori: fenomenul El Niño, care contribuie la creşterea temperaturilor globale şi temperaturi record la suprafaţa oceanelor, care au atins noi maxime timp de 15 luni consecutive.
Julien Nicolas, cercetător principal la C3S, a explicat că oceanele joacă un rol crucial în reglarea temperaturii globale, absorbind 90% din căldura suplimentară asociată cu creşterea emisiilor.
Privind spre viitor, există posibilitatea apariţiei fenomenului La Niña, care ar putea avea un efect de răcire. Cu toate acestea, Nicolas avertizează că este prea devreme pentru a prezice cu certitudine evoluţia temperaturilor în 2024.
În ultimele 12 luni până în iunie 2024, temperaturile globale ale aerului au fost în medie cu 1,64°C peste nivelurile preindustriale. Acest lucru nu înseamnă că limita de încălzire de 1,5C convenită de 196 de ţări la Paris în 2015 a fost încălcată, deoarece acest obiectiv este măsurat în decenii, nu în ani individuali.
Dar luna trecută, Copernicus a declarat că există 80% şanse ca temperaturile medii anuale ale Pământului să depăşească cel puţin temporar pragul de 1,5C în următorii cinci ani.