Lupta pentru poziţia de preşedinte al Comisiei Europene: Emmanuel Macron contestă actualul sistem prin care este desemnat şeful Executivului european

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a reiterat, la summitul de la Sibiu, că se opune sistemului de tip "primul candidat" pentru desemnarea preşedintelui Comisiei Europene.

Emmanuel Macron a declarat la summitul de la Sibiu, potrivit Financial Times, că desemnarea de către formaţiunile paneuropene a câte unui candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene "nu este abordarea corectă".

"Eu am fost foarte clar asupra acestui subiect încă de la început", a declarat Emmanuel Macron, referindu-se la sistemul prin care primul politician de pe lista electorală a fiecărei formaţiuni este candidatul pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene.

Emmanuel Macron a argumentat că această procedură nu are logică în actualul sistem electoral pentru desemnarea membrilor Parlamentului European, sistem în care cetăţenii votează partide de la nivel naţional, nu partide paneuropene. "Nu cred că este abordarea corectă până nu vom avea liste transnaţionale", a explicat Macron.

Opoziţia fermă exercitată de Emmanuel Macron reprezintă o contestare a ideilor liderilor grupurilor politice din Parlamentul European. Jean-Claude Juncker a fost desemnat în 2014 preşedinte al Comisiei Europene după ce a fost primul pe lista Partidului Popular European (PPE, centru-dreapta), clasat pe primul loc în precedentul scrutin europarlamentar. Însă mulţi lideri europeni sunt sceptici în legătură cu repetarea acestui experiment.

Alexis Tsipras: Manfred Weber nu poate fi preşedintele Comisiei Europene. "Avem nevoie de un preşedinte care să susţină unitatea Uniunii Europene"

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a ajuns joi dimineaţă la summitul informal al şefilor de stat sau de guvern din UE, desfăşurat la Sibiu, unde a reiterat că nu îl susţine pe Manfred Weber pentru preşedinţia Comisiei Europene.

"Avem nevoie de un preşedinte care să susţină unitatea Uniunii Europene, un preşedinte care să susţină ideile fundamentale ale Uniunii Europene, cum ar fi solidaritatea, democraţia", a declarat premierul grec, fiind întrebat ce candidat ar trebui să obţine funcţia de preşedinte al Executivului UE.

"Acest preşedinte nu poate fi Weber. Asta este perspectiva mea", a adăugat acesta.

Începând cu ora 11.45 şefii statelor şi guvernelor UE, printre care cancelarul Germaniei, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, precum şi premierul Ungariei, Viktor Orban, au sosit pe rând la Primăria Sibiu, unde se desfăşoară Summitul informal al şefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană.

Principalul subiect al discuţiilor al reuniunii informale a Consiliului European de la Sibiu va fi viitorul Uniunii Europene, cu accent pe Agenda Strategică a Uniunii pentru perioada 2019-2024. Cu această ocazie, liderii europeni vor avea un schimb de opinii cu privire la provocările actuale cu care se confruntă Uniunea şi la priorităţile acţiunii la nivel european pentru următorii ani.

Antonio Tajani: Îl sprijin pe Manfred Weber pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, aflat la summitul informal al şefilor de stat sau de guvern din UE, desfăşurat la Sibiu, a declarat că îl susţine pe Manfred Weber pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Comisiei Europene.

Întrebat ce părere are în legătură cu posibilitatea ca Michel Barnier să devină noul preşedinte al Comisiei Europene după alegerile europarlamentare, Tajani a declarat că, deşi îl apreciază pe Barnier, îl va susţine pe Manfred Weber pentru această funcţie. „Michel Barnier e un prieten de al meu, am lucrat îndeaproape cu dumnealui. Lucrez cu dumnealui în calitatea mea de preşedinte al Parlamentului European şi dumnealui a fost coordonator al UE pentru Brexit. Barnier este un bun politician, e un om plin de calităţi, dar pentru că eu sunt şi membru al PPE, eu îl sprijin pe Manfred Weber”, a declarat preşedintele Parlamentului European.

De asemenea, Tajani a făcut referire şi la situaţia europarlamentarilor britanici după Brexit, în contextul în care Marea Britanie a anunţat că va organiza alegeri europarlamentare pe 23 mai. El a anunţat că aceştia vor părăsi Parlamentul European imediat după Brexit. „Eurodeputaţii britanici aleşi în mai vor părăsi Parlamentul European în aceeaşi zi în care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană. S-a decis că se va trece de la 751 la 706 parlamentari”, a spus Tajani.

Totodată, preşedintele Parlamentului European a declarat că situaţia privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este în continuare incertă. „Cred că nici britanii nu ştiu în acest moment ce vor face”, a declarat el.