MAE a suplimentat numărul secţiilor de votare din străinătate, de la 150 la 301. Unde mai pot vota românii plecaţi din ţară

De asemenea, în Republica Moldova vor fi 14 secţii (faţă de şase în lista iniţială), în SUA vor fi 21 de secţii (patru iniţial), în Franţa numărul secţiilor a fost suplimentat la zece faţă de cinci în primă fază, în Marea Britanie vor fi opt secţii faţă de trei iniţial, iar în Germania vor fi cinci secţii (trei iniţial).

Astfel, dacă în Italia fuseseră stabilite iniţial două secţii de votare la Roma şi câte una la Milano, Torino, Trieste, Catania şi Bologna, unde România deţine oficii consulare, fiind o secţie şi în statul San Marino, în urma suplimentării numărul secţiilor a crescut la 56.

La Roma vor mai fi deschise încă trei secţii, iar la Milano şi Torino vor mai fi deschise câte încă o secţie, iar celelalte vor fi la Firenze, Ancona, Arezzo,Grosetto, Bergamo, Carugate, Lodi, Brescia, Como, Lecco, Varese, Monza, Trento, Latina, Viterbo, Marcellina, Ladispoli, Acilia, Fonte Nuova, Guidonia, Sezze, Pescara, Napoli, Terni, Perugia, Cuneo, Alessandria, Ivrea, Genova, Udine, Pordenone, Padova,Verona, Venezia, Treviso, Bari, Reggio Calabria.

Pentru cetăţenii români aflaţi în Sicilia vor funcţiona, pe lângă secţia deschisă la Consulatul de la Catania, secţii la Palermo, Caltanisetta şi Canicatti, iar în insula Sardinia va fi o secţie de votare la Olbia.

În Spania, pe lângă cele două secţii stabilite iniţial pentru Madrid şi câte una pentru Almeria, Barcelona, Bilbao, Castellon, Ciudad Real, Sevilla şi Zaragoza, vor mai fi deschise alte 37 de secţii.

Astfel, la Barcelona, Sevilla şi Castellon vor fi funcţionale câte încă o secţie, iar celelalte vor fi la Roquetas de Mar, Lerida, Tarragona, Girona, Palma de Mallorca, Reus, Logrono, Pamplona, Onda, Albacete, Alcazar de San Juan, Cuenca, Guadalajara, Toledo, Merida, Almendralejo, Coslada, Alcala de Henares, Torrejon de Ardoz, Getafe, Arganda del Rey, Mostoles, Fuenlabradas, Burgos, Murcia, Huelva, Lepe, Malaga, Cordoba, Palos de la Frontera, Motril, Cartaya, Calatayud şi Teruel.

De asemenea, în Republica Moldova vor fi 14 secţii de votare, dintre care trei la Chişinău şi câte una la Ungheni, Căuşeni, Hânceşti, Ialoveni, Orhei, Nisiporeni, Călăraşi, Cantemir şi Soroca.

În SUA vor fi trei secţii de votare în zona metropolitană Chicago, unde se află cea mai mare concentraţie de cetăţeni români, iar câte o secţie va funcţiona în Washington, Los Angeles, San Francisco, Detroit, Philadelphia, Boston, Atlanta, Dallas, Houston, Cleveland, Charlotte, Hollywood, Larose, Norfolk, Bridgeport, Niles şi St. Paul Minnesota.

În Franţa secţiile de votare vor fi la Paris (două), Lyon, Marsilia, Strasbourg, Nisa, Toulouse, Nantes, Brest, Bordeaux (câte una).

În Marea Britanie vor fi trei secţii la Londra şi câte una la Edinburgh, Glasgow, Cardiff, Leeds, Birmingham.

În Germania secţiile de votare vor fi la Berlin, Munchen, Hamburg, Sttutgart şi Bonn.

În urma suplimentării au fost înfiinţate şi în Austria încă patru secţii, faţă de numai una iniţial. Astfel, vor fi două secţii la Viena şi câte una la Graz, Salzburg şi Klagenfurt.

În Canada sunt patru secţii pentru Ottawa, Montreal, Vancouver şi Toronto.

În Grecia vor fi patru secţii la Atena (două), Salonic şi Skala-Lakonia, în Cipru vor fi trei la Nicosia, Limassol şi Larnaca, iar în Turcia vor fi cinci secţii la Instanbul (două), Ankara, Izmir şi Antalya.

La alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie 2009, MAE a organizat 294 de secţii de votare în străinătate, dintre care 55 în Italia, 38 în Spania, 13 în Republica Moldova, nouă în Franţa, trei în Ungaria, cinci în Germania, trei în Rusia, patru în Canada şi 28 în SUA.

În 2009 au fost trimise în străinătate 600.000 de buletine de vot. La primul tur, din 22 noiembrie, au votat 94.000 de români în secţiile din străinătate, iar la turul al doilea, din 6 decembrie, au fost înregistraţi 147.600 de votanţi.