MAE: Atacurile din Belfast nu au vizat români, ci străinii în general

MAE precizează că ambasada României s-a autosesizat şi este în contact cu autorităţile locale, Departamentul de Poliţie, biserica românească şi asociaţia românilor din zona Belfast Ballymena, precum şi cu membri ai familiei care a fost victima atacului. Un reprezentant al Secţiei Consulare al Ambasadei României la Londra se va deplasa la Belfast, în cursul zilei de miercuri.

Până în prezent nu au fost solicitări de asistenţă consulară, iar din datele de care dispune ambasada, nu au fost raportate persoane rănite, se mai arată în comunicat.

Atacurile nu au fost îndreptate deliberat împotriva unor cetăţeni români, ci a străinilor care locuiesc în câteva zone ale oraşului Belfast.

Tensiunile între un grup extremist şi imigranţi la Belfast au apărut după un meci de fotbal între Irlanda de Nord şi Polonia care a avut loc în luna martie 2009, în ultimele două luni circa 50 persoane de origine poloneză fiind nevoite să îşi părăsească locuinţele aflate în zonele de sud şi est ale oraşului. Violenţele din ultimele zile se înscriu într-o serie de evenimente de acest fel care se apropie de 1000 de la începutul anului.

În cartierul respectiv locuiesc circa 200 cetăţeni români de etnie romă dintre care 115 au părăsit deja cartierul în urma recentelor atacuri, o parte dintre ei solicitând repatrierea.

În acest sens, Ambasada României salută reacţia rapidă a autorităţilor britanice care, în acord cu spiritul şi litera prevederilor europene în domeniu, au adoptat primele măsuri de asistenţă şi au organizat în regim de urgenţă o reuniune pentru stabilirea modalităţilor concrete privind organizarea repatrierii, la cerere, a cetăţenilor români.

O sută cincisprezece români, dintre care o fetiţă în vârstă de numai cinci zile, s-au refugiat într-o biserică din Belfast, fiindu-le teamă să rămână în continuare în locuinţele lor în urma mai multor atacuri rasiste din sudul oraşului, relatează Belfast Telegraph în ediţia electronică.

În urma evenimentelor rasiste din Irlanda de Nord, circa 20 de familii au acceptat marţi seară sprijinul bisericii locale după ce şi-au părăsit locuinţele din bulevardul Lisburn deoarece timp o săptămână au fost ţinta unor atacuri rasiste din partea unor agresori care au susţinut că sunt membri ai grupării fasciste Combat 18.