Mafia şi subiectul tabu numit sex. Pedepsele sângeroase primite de persoanele care au încălcat monogamia

Dintr-un motiv ciudat, în principal din cauza reprezentărilor americane ale organizaţiilor criminale, se crede că şefii sunt bărbaţi afemeiaţi. Cu toate acestea, în organizaţiile criminale italiene, monogamia este încă elementul fondator.

Fiecare încălcare este suficientă pentru a decreta pedeapsa cu moartea. Mafiile, ca orice altă putere, controlează sexualitatea, controlează viaţa, pedepsind comportamentul sexual care încalcă regulile după bunul plac, demonstrând că pot lovi orice aspect al vieţii care nu se supune dominaţiei lor.

Moralitatea lui Toto Rina

Regulile au fost dezvăluite chiar de liderul Buscetta: nu intri în Cosa Nostra ca divorţat sau copii ai divorţaţilor şi nici nu este loc pentru cei care petrec cu prostituate, au „amante”, au fost înscrişi în partidul naţional fascist. Nu sunt acceptate nici consumul de droguri, nici homosexualitatea.

Din acest motiv, în faţa unor judecători uluiţi, Toto Riina - un bărbat acuzat de sute de crime, de uciderea unor nevinovaţi, de torturat şi organizat atacuri - vorbeşte cu voce fermă despre „moralitatea” sa: „Din familia mea, bunicul meu era văduv la patruzeci de ani şi avea cinci copii cu tatăl lor şi nu şi-a mai căutat niciodată o soţie. Mama era văduvă la treizeci şi trei de ani. Trăim, în ţara noastră, pe corectitudinea morală”.

Secondiglianese Camorra: într-un singur caz poţi ucide

Şeful Paolo Di Lauro a decretat constrângeri foarte clare pentru organizaţia Secondiglianese Camorra. Pentru Camorra Secondiglianese, reformată de Di Lauro, într-un singur caz poţi ucide fără a cere permisiunea. Doar unul. Atunci când un bărbat se află într-o relaţie în afara căsniciei şi curtează femeia altui membru. În acest caz, executarea este legală, cu singura condiţie de a aduce dovezi obiective că bărbatul a avut o relaţie cu iubita, soţia sau fiica.

Şi curtarea este interzisă

În toate organizaţiile mafiote, chiar curtarea este interzisă, iar asta de la originile perioadei mafiote şi până în zilele noastre. În 2001, în zona Caserta, Domenico Bidognetti a ordonat eliminarea lui Antonio Magliulo pentru că îndrăznise să ademenească o fată, în ciuda faptului că era căsătorit: a fost legat de un scaun, pe plajă, în faţa mării şi i s-au umplut gura şi nările cu nisip, până s-a sufocat. Gaetano Formicola, în vârstă de 21 de ani la acea vreme, descoperă că un prieten de-al său, Vincenzo Amendola, a început să-i transmită mamei sale mesaje considerate avansuri. Însăşi ideea că mama poate avea o „sexualitate” este intolerabilă, la fel ca şi gândul că tatăl, în închisoare, poate afla despre asta. Îl ademeneşte pe Vincenzo, îl pune în genunchi într-un şanţ şi îl împuşcă în cap.

Încălcarea monogamiei, atacul suprem

Foamea nesătulă de posesie a mafiei este cea care determină necesitatea unei reguli monogame fără excepţii. Şi, într-o societate în care moralitatea sexuală a înregistrat progrese minime, mafiile folosesc comportamentele sexuale pentru scopurile lor. Mafiile ştiu că, dacă viaţa sexuală este făcută publică, se expun la derizoriu. Orice viaţă sexuală, chiar şi cea mai obişnuită, făcută publică, este de neconceput.

Din acest motiv, în interiorul organizaţiilor criminale, înainte de a ajunge la arme, se delegitimizează. Când trebuie să acţionezi împotriva cuiva, primul lucru pe care îl foloseşti este insinuarea, mai intâi gluma, şi treptat, suspiciunea de trădare, apoi de încălcare a monogamiei.

Unele organizaţii decid să-i elimine pe cei care au „trişat”; alţii îi scot din joc pe ambii „iubiţi”. Decizia se ia pe baza cazului concret (sunt cuvintele lui Marchese, şeful Cosa Nostra); pe de altă parte, doar „trădătorul” bărbat este ucis şi se întrerupe „ruşinea” dând o lecţie de morală, dar salvându-şi soţia, fiica, sora. În orice caz, există un fel de solidaritate criminală între toate familiile, care îi elimină pe „amanţii” soţiilor şi prietenelor afiliaţilor din închisoare. Cine atinge o femeie care are partenerul ei în închisoare trebuie să moară.

Cazul Rocco

Este cazul, de exemplu, a ceea ce i s-a întâmplat lui Rocco Anello, şeful 'ndrinei din Filadelfia, din provincia Vibo Valentia. Soţia sa, Angela Bartucca, rămasă singură la o vârstă fragedă, cu soţul în închisoare, a avut o aventură cu Santino Panzarella. Când bărbaţii clanului au observat acest lucru, l-au bătut până la moarte şi l-au închis în portbagajul unei maşini, apoi l-au împuşcat în faţă. Era 2002, Santino avea 27 de ani. Bartucca a avut o altă idilă, cu Valentino, care o ajuta la treburi atunci când avea nevoie.

Antonio Abbinante, şeful clanului omonim Scampia, săpăse deja o groapă în care să atragă şi să îngroape un bărbat, care mai târziu a fost salvat de anchetatori, cu singura vină că ar fi avut o aventură cu soţia unui deţinut. Şi Maria Buttone, soţia şefului lui Marcianise (Caserta), Domenico Belforte, l-a forţat să o omoare pe Angela Gentile, cu care intrase într-o relaţie cu ani în urmă. Cu această femeie, Belforte avusese o fiică, de 13 ani la momentul crimei: Buttone a primit-o în casă de parcă ar fi fost propria lui fiică, dar mama fetei a trebuit să dispară, să spele numele de familie.

Condiţiile în care este tolerată încălcarea monogamiei

Ca toate moravurile represive, încălcarea monogamiei este mai tolerată la bărbaţi. Cu două condiţii: ca trădarea să aibă loc în secret absolut şi ca, mai presus de toate, să rămână perfect încastrată în rolurile tradiţionale de bărbat şi femeie. Ferdinando Caristena, un comerciant de 33 de ani din Gioia Tauro, începuse o relaţie cu sora cumnatului şefului Mimmo Molè. Totul mergea bine: dar înainte de nuntă a reieşit că, în trecut, Caristena avusese şi relaţii cu bărbaţi. El însuşi a recunoscut asta în faţa ucigaşilor săi: a fost omorât în mai 1990.

Întreaga putere de răzbunare şi intimidare a unui cartel se articulează pe „trădarea” feminină. Angela Costantino avea 25 de ani şi 4 copii. Soţul ei din Ndrangheta, Pietro Lo Giudice, a fost în închisoarea Palmi, unde era sortit să rămână acolo ani de zile. Aşa că începe să se întâlnească cu un bărbat. Nu vrea să-şi părăsească soţul: vrea doar pasiune, tandreţe, prietenie. Când rudele soţului ei o descoperă, Angela este sugrumată. Era 1994, cadavrul a fost făcut să dispară.

Giuseppe Lucchese şi-a ucis cumnata în 1984, în barul Alba din Palermo, pentru că „s-a lăsat curtată” în timp ce soţul ei Antonio era în închisoare. În 1982, el şi-a ucis sora, Pina, deoarece, deşi era căsătorită, a avut o aventură cu un cântăreţ, Giuseppe Marchese, care la rândul său a fost ucis, îmbrăţişat şi găsit cu organele genitale în gură.

Omorât cu ciocanul

Nu se încalcă codul de onoare. Aşa cum s-a întâmplat în 1995 cu Alessandro Alleruzzo, fiul şefului Santo, care a condus grupul Paternò di Cosa Nostra. Sora Nunzia, după ce şi-a părăsit soţul. Alleruzzo a dus-o la ţară, a certat-o că a ieşit câteva seri cu diferiţi bărbaţi, în timp ce copiii erau încredinţaţi bunicii lor; a împuşcat-o în cap.

Unele femei, în această dinamică a terorii, aleg să devină călăi, înainte de a deveni victime. La sfârşitul anilor optzeci, Acerrano Camorra Nicola Nuzzo a fost omorât cu ciocanul, la ordinul soţiei sale, Carmela Frezza De Rosa. Nuzzo descoperise că are o aventură cu medicul de familie: femeia se temea că o să se răzbune pe ea şi pe copiii ei, aşa că uciderea soţului părea singura cale de ieşire. „Onoarea” Camorra a familiei a fost răzbunată, doctorul fiind ucis.
Concluziile acestor cazuri? Mafiile sunt întotdeauna structurate în jurul obsesiei monogame.