Magistraţii avertizează: Memorandumul de desfiinţare a SIIJ este incomplet. Guvernul să lase jocurile politice

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) au transmis, luni, un comunicat comun, în care critică memorandumul adoptat de Guvernul României în data de 27 decembrie, prin care ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a propus desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).

„Din cuprinsul Memorandum-ului rezultă ca una din raţiunile adoptării documentului, astfel cum a fost publicat de presă, este: „(...) o schimbare corespunzătoare în poziţia statului român în faţa CJUE, deoarece, în observaţiile scrise anterioare, s-au susţinut, în esenţă, legalitatea şi oportunitatea înfiinţării acestei structuri speciale.” Reamintim că, în prezent, pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) se află mai
multe cauze în care au fost formulate mai multe întrebări preliminare vizând interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ. Poziţia Comisiei Europene – publicată recent de presa din România – exprimată în cadrul acestei proceduri este aceea că: „înfiinţarea Secţiei nu ar putea fi compatibilă cu dreptul Uniunii decât dacă o astfel de măsură ar fi motivată, în mod plauzibil, de anumite consideraţii legate de buna administrare a justiţiei. În opinia Comisiei, îi aparţine statului român sarcina de a prezenta Curţii de Justiţie elementele obiective care ar fi determinat înfiinţarea Secţiei, în vederea asigurării bunei funcţionări a sistemului judiciar din România” (par. 87)”, se arată în comunicatul transmis luni.

Conform sursei citate, Guvernul României are obligaţia de a prezenta cauzele şi argumentele obiective care au stat la baza înfiinţării SIIJ, ca structură în cadrul Parchetului General, cu garanţii sporite de profesionalism şi în afara controlului politic, în scopul garantării independentei judecătorilor, precum şi a independenţei procurorilor în îndeplinirea actelor ce le sunt date în competenţă.

„Or, contrar obligaţiei cuprinse în poziţia Comisiei Europene, ca Guvernul să prezinte în faţa CJUE „elementele obiective care ar fi determinat înfiinţarea Secţiei”, Memorandum-ul elaborat de Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu şi votat de Guvernul Orban – în contextul în care premierul a stabilit linia de urmat, exprimându-se în şedinţă în sensul desfiinţării SIIJ, prin însuşirea Memorandum-ului, deşi era trunchiat şi subiectiv – nu face nicio referire la cauzele şi motivele obiective pentru care SIIJ a fost înfiinţată şi care justifică existenţa ei. Situaţia creată prin acest Memorandum este lipsită de justificare şi, prin urmare inadmisibilă, în condiţiile în care Curtea Constituţională a statuat expres ca SIIJ constituie o garanţie legală a independenţei individuale a judecătorilor. Memorandum-ul, având ca tema evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea SIIJ, are un vădit caracter partizan, caracterizat prin superficialitate şi omiţând exact elementele esenţiale ce caracterizează SIIJ”, susţin judecătorii şi procurorii.

Potrivit magistraţilor, în primul rând, Guvernul Orban ignoră prin Memorandum aspecte pozitive incontestabile ale SIIJ, remarcate şi de Comisia de la Veneţia, şi anume procedura de selecţie a procurorilor este mai riguroasă şi mai transparentă decât pentru orice altă structură de parchet, impunând condiţii ridicate de vechime – minim 18 ani – şi de verificare a competenţei profesionale, prin analizarea activităţii anterioare pe o perioadă de cinci ani.

În al doilea rând, susţine sursa menţionată, Guvernul Orban „uită” să spună în Memorandum ca selecţia procurorilor din SIIJ se face de o comisie alcătuită din membri CSM, iar pentru a fi numiţi trebuie validaţi de Plenul CSM, ce acţionează ca un al doilea filtru.

„Ca atare, aceasta procedură exclude orice influenţă politică, atât la nivelul funcţiilor de execuţie, cât şi la nivelul funcţiilor de conducere. În acest context, Guvernul a ales să treacă cu vederea faptul că, Comisia de la Veneţia a salutat preocuparea legiuitorului de a asigura, în contextul noii secţii propuse, garanţii procedurale efective magistraţilor vizaţi, Comisia apreciind pozitiv în special de implicarea CSM în numirea procurorului şef al Secţiei, precum şi a procurorilor din cadrul Secţiei, subliniind că participarea plenului este importantă întrucât Secţia, deşi va fi condusă de un procuror şef, va investiga atât procurori cât şi judecători. În al treilea rând, Guvernul Orban omite să precizeze ca înfiinţarea SIIJ a fost determinată de existenţa unei structuri similare ce funcţiona de ani de zile în DNA (Serviciul privind combaterea
infracţiunilor din justiţie), înfiinţat într-un mod vădit netransparent, printr-un ordin nepublic al procurorului-şef DNA, fără nicio consultare publică, fără motivare, fiind trecut discret prin colegiul de conducere al DNA, prin înscrierea sa fără alte explicaţii, ca ultim punct pe ordinea de zi”, susţin procurorii şi judecătorii din asociaţiile precizate.

În al patrulea rând, potrivit sursei menţionate, argumentele Guvernului au fost deja cuprinse în sesizările adresate Curţii Constituţionale, anterior promulgării legii, fiind respinse cu ocazia controlului de constituţionalitate.

„Se pare că această realitate nu a prezentat nicio importanţă pentru executiv. Astfel, spre exemplu, în privinţa susţinerii că SIIJ ar funcţiona în afara controlului ierarhic, Curtea Constituţională a respins-o prin Decizia 33/2018, în care a statuat: „Din analiza coroborată a tuturor acestor norme rezultă că procurorul şef de secţie din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este subordonat conducătorului acestui parchet. Aşa cum s-a precizat mai sus, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este o structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că procurorul şef al acestei secţii este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.” (par. 149). În plus, reamintim că în art. 881 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 s-a prevăzut în mod clar că SIIJ se înfiinţează şi funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, potrivit sursei citate.

În al cincilea rând – şi cel mai important spun magistraţii - Memorandum-ul a ignorat o realitate evidentă a sistemului de justiţie, şi anume că era imperativă necesitatea asigurării unor garanţii suplimentare de
independenţa a magistraţilor faţă de anchetele penale abuzive ale DNA ce au constituit presiuni la adresa lor.

„Toate aceste aspecte, precum şi altele, extrem grave, au fost consemnate oficial în Raportul Inspecţiei Judiciare, validat prin votul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în 15.10.2019 şi ignorat cu ostentaţie de Guvernul României. (...) Este inadmisibil, aşadar, că Memorandum-ul adoptat de Guvern omite deliberat exact motivele ce au stat la baza înfiinţării SIIJ şi pe care are obligaţia de a le susţine în fata Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu atât mai mult cu cât rezultă din documente.(...) Statul Român, atunci când este parte în fata unei instanţe judecătoreşti şi, cu atât mai mult în fata unei instanţe a UE, are obligaţia de a prezenta toate elementele de fapt, în mod obiectiv şi complet, care pot duce la aflarea adevărului în cauză, şi nu să prezinte o variantă superficială, dând la o parte abuzurile descrise în Raportul IJ”, conform judecătorilor şi procurorilor.