MAI are rezerve în cazul unor concluzii din raportul Europol

MAI arată, vineri, într-un comunicat de presă, că Raportul Organised Crime Threat Assessment (OCTA) 2011 este un raport exhaustiv care reflectă situaţia infracţională la nivel global, conţinând referinţe la toate statele membre în mod egal, fără a identifica în mod special România sau Bulgaria pe harta infracţională europeană.

Ministerul precizează însă că îşi exprimă unele rezerve cu privire la o serie de concluzii la care specialiştii Europol au ajuns ca urmare a interpretărilor analitice, îndeosebi în ceea ce priveşte crearea unei legături de cauzalitate între aderarea României la spaţiul Schengen şi proliferarea criminalităţii organizate în UE.

"Această legătură este cu atât mai surprinzătoare cu cât ariile de acţiune ale principalelelor grupări de crimă organizată nu interferează cu spaţiul geografic creat ca urmare a extinderii spaţiului Schengen. Aderarea României la spaţiul Schengen creează o frontieră externă cu Moldova, Serbia şi Ucraina, însă grupurile de crimă organizată din aceste ţări nu au fost identificate ca având un impact major asupra securităţii UE, iar rutele folosite de principalele grupări de crimă organizată (de origine albaneză, lituaniană ori din statele fostei Uniuni Sovietice) nu interferează cu teritoriul României", se arată în comunicatul remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.

MAI menţioneză că studiile întocmite la nivelul Poliţiei Române nu au reliefat cazuri în care grupări de crimă organizată formate din cetăţeni români să fi favorizat intrarea şi organizarea unor grupări de acelaşi tip pe teritoriul UE, formate din cetăţeni terţi.

"Deşi partea română a semnalat aceste aspecte în cadrul procesului de consultare aferent întocmirii OCTA, marea majoritate a observaţiilor noastre nu a fost luată în considerare. Totodată, România a atras atenţia asupra neconcordanţei dintre informaţiile cuprinse în documentele de raportare/analiză ale altor instituţii europene, fiind solicitată, în acest sens, o corelare a acestora, anterioară definitivării şi publicării OCTA. Precizăm că, atât anterior publicării raportului, cât şi ulterior, MAI a solicitat ca Europol să comunice motivele care au stat la baza respingerii modificărilor şi argumentelor propuse de România, precum şi documentele care susţin unele concluzii existente în studiul Europol", se mai arată în comunicat.

Reprezentanţii MAI informează că au semnalat faptul că România a demonstrat, cu ocazia operaţiunilor comune desfăşurate sub egida FRONTEX, cât şi a vizitelor de evaluare Schengen din domeniile cooperare poliţienească, frontierelor terestre, maritime şi aeriene, capabilităţi ridicate de securizare a frontierei externe a UE şi de utilizare a mijloacelor poliţieneşti moderne, instituite prin mecanismele compensatorii presupuse de eliminarea controalelor la frontierele interne.

Potrivit sursei citate, aceste elemente au fost recunoscute şi în rapoartele şi analizele de risc FRONTEX din perioada 2007 - 2010, în care era menţionat şi faptul că presiunea migratorie la nivelul frontierelor României este scăzută.

"Din punct de vedere practic, intrarea de pe teritoriul României în spaţiul Schengen este bazată pe existenţa unor documente oficiale. După aderarea la spaţiul Schengen, această formalitate va fi înlăturată. Nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate între lipsa unor astfel de formalităţi (prezentarea unor documente de identitate/călătorie) şi dimensiunea fenomenului de trafic de fiinţe umane sau migraţie ilegală sau a altor forme de crimă organizată", mai precizează MAI.

În ceea ce priveşte referirile la grupările infracţionale de etnie romă, autorităţile române afirmă că unul din principiile în baza cărora îşi desfăşoară activitatea este cel al nediscriminării şi, prin urmare, nu pot fi folosite date defalcate în funcţie de etnie, religie, statut social ori profesional sau pe baza oricăror alte criterii discriminatorii, nici din perspectiva traficanţilor şi nici din cea a victimelor.

"Astfel, nu se cunoaşte numărul grupărilor infracţionale cu componentă etnică de origine romă, dar opinăm că invocarea acestui detaliu în raportul OCTA este cel puţin lipsită de fundament. În acest sens, şi având în vedere faptul că etnicitatea persoanelor nu este menţionată în documentele de identitate ale niciunuia dintre cetăţenii UE, este de neînţeles în funcţie de ce criterii este făcută o astfel de departajare între grupările de infractori cu componentă etnică romă şi celelalte grupări de infractori fără componentă etnică romă", mai precizează MAI.

Europol a publicat, miercuri, pe site-ul oficial Raportul anual privind ameninţarea pe care o reprezintă criminalitatatea organizată la nivelul UE. Raportul din acest an include rezultatele din punctul de vedere al infracţiunilor având ca obiect bunuri de larg consum, grupările infracţionale şi zonele geografice de operare ale acestora. Raportul confirmă prevalenţa a cinci puncte nodale în UE şi reprezintă o bază pentru identificarea prorităţilor statelor membre în domeniul criminalităţii şi, în consecinţă, a acţiunilor care se vor desfăşura în baza acestor priorităţi.

MAI susţine că, la fel ca în cazul celorlalte rapoarte anuale, calitatea produselor pe care Europol le oferă agenţiilor de aplicare a legii de pe teritoriul statelor membre UE este una foarte ridicată, constatările de la nivelul acestei instituţii europene fiind de real folos în orientarea politicilor de securitate şi ordine publică.

Sud-estul Europei devine principala poartă prin care în Uniunea Europeană intră drogurile, armele şi migranţii ilegali, potrivit studiului Europol care ar urma să aibă consecinţe asupra tentativei Bulgariei şi României de a adera la spaţiul Schengen.

Raportul citat, întocmit de corpul de poliţie unit al Uniunii Europene, Europol, şi dat publicităţii miercuri, se bazează pe mai mult de 70.000 de pagini de informaţii culese de forţele de poliţie ale statelor membre în ultimii doi ani.

"Din toate zonele de tranzit, cea de sud-est a cunoscut cea mai mare expansiune în ultimii ani, ca rezultat, pe de-o parte, al creşterii traficului de orice fel prin Marea Neagră şi, pe de altă parte, al proliferării numeroaselor căi comerciale pentru bunuri ilegale spre şi din Uniunea Europeană sau al creşterii importante a imigraţiei ilegale prin Grecia. Aceste modificări au contribuit la formarea unei axe balcanice de trafic către UE", afirmă autorii raportului, citaţi de EUobserver.