Potrivit documentului publicat pe pagina de internet a MAI, „România nu este o ţară de destinaţie pentru fluxurile migratorii, iar datorită sistemului performant de supraveghere a frontierei de stat a fost în mică măsură folosită ca ţară de tranzit”.
Cu toate acestea, din cauza faptului că România este tranzitată de trei rute principale de migraţie către Europa de Vest, respectiv ruta estică, ruta est-mediteraneană şi ruta Balcanilor de Vest, fenomenul migraţia ilegală se manifestă sub diverse forme, cele mai folosite fiind traversarea ilegală a frontierelor verzi între punctele de control a trecerii, ascunderea în diverse mijloace de transport şi folosirea de către migranţi a unor acte de identitate sau de călătorie falsificate ori a unor acte valide, dar care aparţin altor persoane.
Potrivit MAI, unul dintre factorii de risc este reprezentat de faptul că pe rutele clandestine de trafic cu migranţi pot circula „elemente provenind din comunităţi cu orientări fundamentalist islamice, inserţia acestor persoane în statele de destinaţie făcându-se prin includerea lor în grupurile de imigranţi – solicitanţi de azil, beneficiari ai unor forme de protecţie recunoscute în ţările de tranzit şi destinaţie”.
Reprezentanţii Ministerului de Interne a arătat că „amplificarea fenomenului migraţiei ilegale poate avea efecte negative asupra populaţiei, atât în ceea ce priveşte accesul pe piaţa legală a forţei de muncă, cât şi din punct de vedere socio-economic”.