Mai mult de jumătate din suprafaţa României, vulnerabilă la poluarea cu nitraţi

România trebuie să implementeze şi să respecte Directiva Comisiei Europene 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, iar Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) este instituţia care are ca atribuţii monitorizarea calităţii apelor subterane şi de suprafaţă, "pentru identificarea şi cadastrarea apelor afectate de poluarea cu nitraţi sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluări, în scopul stabilirii sau revizuirii zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole".

Într-un comunicat de marţi, ANAR anunţă că, în anii 2004-2007, zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi reprezentau perimetrele a 251 de localităţi din 34 de judeţe şi zece bazine hidrografice, "ceea ce înseamnă o suprafaţă de 1.217.147 de hectare, adică circa 8,20 la sută din totalul suprafeţei terenurilor agricole. În perioada 2004-2007 însă, având în vedere cerinţele directivei CE, redelimitarea zonelor vulnerabile a impus extinderea suprafaţelor declarate ca vulnerabile, incluzând şi zonele potenţial vulnerabile, "la 58 la sută din suprafaţa ţării".

"Astfel, la nivel naţional, s-au identificat un număr de 1.963 de localităţi, reprezentând 137.565 kilometri pătraţi, adică circa 58 la sută din suprafaţa ţării", scriu reprezentanţii ANAR în comunicatul citat.

Totuşi, ANAR anunţă că a monitorizat concentraţiile de nitraţi din apele de suprafaţă şi subterane pentru un număr de 1.301 secţiuni pentru apele de suprafaţă şi pentru un număr de 1.373 puncte de monitorizare în cazul apelor subterane, în perioada 2004 - 2007. În condiţiile în care limita maximă admisă de nitraţi în apă este de 50 de miligrame la litru, din punct de vedere al concentraţiilor de azotaţi rezultate în urma activităţilor agricole şi care se reflectă în calitatea apelor subterane, Raportul ANAR către Comisia Europeană arată că 89,22 la sută dintre mostrele recoltate au valori medii sub limită, iar 75,31 la sută dintre acestea nu trec niciodată de limita impusă de CE.

"Concentraţii ridicate de azotaţi sunt înregistrate în apele subterane situate în zona de câmpie, în Câmpia Română sau Câmpia de Vest, şi mai puţin în zona de podiş", scriu reprezentanţii instituţiei.

ANAR explică şi care sunt cauzele poluării pânzei freatice cu azotaţi, arătând că cele două surse majore, "cu pondere importantă", sunt spălarea permanentă a solului impregnat cu oxizi de azot de către precipitaţiile atmosferice şi apa de la irigaţii sau apa de suprafaţă în care s-au evacuat ape uzate încărcate cu azotaţi.

Referitor la apele de suprafaţă, ANAR susţine că pe râuri există puţine cazuri de depăşire a limitei maxime admise, "concentraţii mai ridicate de azotaţi fiind înregistrate, în general, în secţiunile localizate pe râurile mici nepermanente, cu debite reduse, din Câmpia Română şi din Dobrogea".

Calitatea apei lacurilor naturale şi a celor din baraje este chiar mai bună, susţine ANAR, arătând că valorile aici sunt, în general, sub 40 de miligrame de nitraţi la litrul de apă.

Potrivit cerinţelor Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, ANAR anunţă că este "în curs de finalizare" un ordin privind aprobarea programelor de acţiune ce cuprind "măsuri care se vor implementa în zonele vulnerabile în următorii patru ani".