Mai mulţi foşti şefi din CNAS sunt cercetaţi de DNA pentru un prejudiciu de 16 milioane de euro

Vasile Ciurchea, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), în perioada 2007-2009, Valeriu Simion, vicepreşedinte al CNAS, Leana Stoea, director general adjunct al instituţiei, Mihai Bejat, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei din cadrul CNAS şi Ovidiu Munteanu, director la Direcţia Juridic şi Contencios din cadrul CNAS , toţi deţinând funcţiile menţionate la data comiterii presupuselor fapte, sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

De asemenea, Irinel Popescu, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor, respectiv ianuarie-decembrie 2009, Maria Constantinescu, director general adjunct , Lucian Istvan, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Liliana Maria, director la Direcţia Juridic, toţi având funcţiile menţionate la data comiterii presupuselor fapte, sunt cercetaţi, de asemenea pentru abuz în serviciu.

Procurorii anunţă că SC HP România SRL, ca persoană juridică, a fost pusă sub învinuire pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

"În perioada 2007-2009, între CNAS şi HP România S.R.L au fost încheiate mai multe acte adiţionale la un contract de informatizare a instituţiei, prin care au fost achiziţionate servicii suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la preţuri supraevaluate", anunţă DNA într-un comunicat de presă.

DNA precizează ca actele adiţionale au fost încheiate "fără să se aplice o procedură de achiziţie conform legii", explicând că "CNAS a acceptat propunerile SC HP România fără o analiză proprie a necesarului şi a preţului ofertat, fără o negociere reală şi fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului, ofertele SC HP România SRL nu au fost analizate în cadrul Comisiei de negociere/de analiză şi evaluare tehnico-economică de optimizare a SIUI, aceste servicii au fost subcontractate până la prestatorii direcţi, la preţuri din ce în ce mai mici, astfel încât pentru serviciile efectiv efectuate, prestatorii au încasat cel mult 200 de euro/zi-om".

Procurorii susţin că prin contractarea, presupus nelegală, a serviciilor adiţionale, a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA, bani care ar fi fost plătiţi de CNAS în mod nelegal. Referitor la persoanele responsabile, DNA susţine că "pe de o parte, angajaţii CNAS care au semnat aceste acte adiţionale şi, pe de altă parte, societatea HP România SRL care, în oferta sa adresată CNAS, a solicitat un preţ supraevaluat şi nefundamentat".

COMUNICAT DNA

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii:

VASILE CIURCHEA, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor , respectiv februarie 2007 - ianuarie 2009, 
VALERIU SIMION, vicepreşedinte al CNAS la data faptelor , 
LEANA STOEA, director general adjunct al CNAS la data faptelor, 
MIHAI BEJAT, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei din cadrul CNAS la data faptelor, 
OVIDIU MUNTEANU, director la Direcţia Juridic şi Contencios din cadrul director la Direcţia Juridic şi Contencios din cadrul CNAS la data faptelor, 

toţi cei anterior menţionaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată

IRINEL POPESCU, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor, respectiv ianuarie-decembrie 2009 
CONSTANTIN MARIA MIHAELA, director general adjunct 
MEDVEŞ ISTVAN LUCIAN, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei 
MIHAI LILIANA MARIA, director la Direcţia Juridic, Contencios şi Acorduri Internaţionale 

toţi cei anterior menţionaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit 

SC HP România S.R.L., ca persoană juridică, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt: 
În perioada 2007-2009, între CNAS şi HP România S.R.L au fost încheiate mai multe acte adiţionale la un contract de informatizare a instituţiei, prin care au fost achiziţionate servicii suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la preţuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiţionale acte şi de 760/zi-om, în cazul unui alt act adiţional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar.
Din probele administrate a rezultat că aceste acte adiţionale au fost încheiate în următoarele condiţii: 
- fără să se aplice o procedură de achiziţie conform legii; 
- CNAS a acceptat propunerile SC HP ROMÂNIA fără o analiză proprie a necesarului şi a preţului ofertat, fără o negociere reală şi fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului,
- ofertele SC HP ROMÂNIA SRL nu au fost analizate în cadrul Comisiei de negociere/de analiză şi evaluare tehnico-economică de optimizare a SIUI 
- aceste servicii au fost subcontractate până la prestatorii direcţi, la preţuri din ce în ce mai mici, astfel încât pentru serviciile efectiv efectuate, prestatorii au încasat cel mult 200 de euro/zi-om.

Se estimează că, prin contractarea, presupus nelegală, a serviciilor adiţionale, a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA (reprezentând diferenţa între valoarea serviciilor facturate de SC HP ROMÂNIA SRL şi costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost plătiţi de CNAS în mod nelegal.

Referitor la persoanele responsabile pentru crearea acestui prejudiciu, din actele efectuate de procurori a rezultat că acestea sunt, pe de o parte, angajaţii CNAS care au semnat aceste acte adiţionale şi, pe de altă parte, societatea HP România SRL care, în oferta sa adresată CNAS, a solicitat un preţ supraevaluat şi nefundamentat.

Suspecţilor - persoane fizice şi persoanei juridice - li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.