Mai mulţi profesori de la UBB Cluj se opun pensionării la 65 de ani şi cer anularea Legii educaţiei

Potrivit memoriului adresat Ministerului Educaţiei şi dat publicităţii marţi, stabilirea mecanică a unui criteriu de pensionare, vârsta de 65 de ani, pentru profesorii universitari "antrenează o hemoragie a valorilor, prin migrarea efectivă a foarte mulţi profesori", transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Suntem un grup de cunoscuţi profesori universitari, conducători de doctorat şi alte cadre didactice universitare de la UBB, cu mare experienţă şi expertiză în domeniul de specialitate, cu recunoaştere internaţională. Preocupaţi de starea şi viitorul universităţii noastre şi al învăţământului public superior din România, vă solicităm anularea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, revenirea cel puţin la legislaţia anterioară şi elaborarea unei legi în conformitate cu normele universitare, politicile universitare şi măsurile antidiscriminatorii din Europa. Stabilirea mecanică a unui criteriu de pensionare, vârsta de 65 de ani, pentru profesorii universitari antrenează o hemoragie a valorilor, prin migrarea efectivă a foarte mulţi profesori. Pensionarea profesorilor universitari la împlinirea vârstei de 65 de ani creează în universitate o situaţie dificilă, deoarece se perturbă şi se dezorganizează anul universitar în desfăşurare, pune universitatea în situaţia de a nu mai îndeplini criteriile de acreditare, o lipseşte de resursa umană cea mai calificată, reduce potenţialul de cercetare ştiinţifică şi cel al şcolilor doctorale", se arată în documentul citat.

Cei 23 de semnatari ai memoriului au precizat că a forţa pensionarea profesorilor universitari la 65 de ani, fără a lua în seamă opera şi valoarea efectivă a fiecăruia, "va priva instituţiile româneşti de cea mai calificată parte a specialiştilor".

"Această forţare are multe implicaţii juridice, iar doctoranzii pot acţiona în justiţie nerespectarea contractelor de studii. Forţarea va afecta grav un sistem aflat în criză de specialişti, al căror efectiv real încă era sub nevoile ţării. Forţarea amintită este în evidentă contradicţie cu tendinţa generală din sistemele avansate din Europa şi America", se arată în memoriu, în care se adaugă că asemenea măsuri "au mai fost aplicate doar în regimurile de dictatură, din 1938 încoace".

Profesorii de la UBB au susţinut că efortul de conflictualizare a generaţiilor "nu dă rezultate".

"Un astfel de efort, care, din păcate, se face astăzi în ţara noastră, nu numai că este fără precedent, dar distruge instituţiile", afirmă ei.

Printre semnatarii memoriului se numără Michael Shafir, de la Facultatea de Studii Europene, care a returnat preşedintelui Traian Băsescu o distincţie primită.

Lista de semnături rămâne deschisă.