MAI propune o HG privind reoperaţionalizarea ANITP ca structură ministerială

MAI arată, în nota de fundamentare, că, întrucât ANITP a fost preluată în 2009 de Poliţia Română, demersurile legale ulterioare au ţinut cont de noul cadru organizatoric şi funcţional.

În 2010, ANITP a fost reorganizată ca structură în subordinea MAI, la nivel de direcţie, cu personalitate juridică, prin Hotărâre de Guvern. Astfel, era necesară o nouă HG care să reglementeze funcţionarea agenţiei în funcţie de noul cadru legal.

Prin propunerea de HG afişată pe site-ul MAI, supusă dezbaterii publice până în 14 aprilie, atribuţiile ANITP sunt coordonarea, evaluarea şi monitorizarea, la nivel naţional, a aplicării politicilor în domeniul traficului de persoane de către instituţiile publice, precum şi a celor din domeniul protecţiei şi asistenţei acordate victimelor acestuia, precum şi elaborarea, pe baza propunerilor instituţiilor cu atribuţii în domeniu, a proiectului Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane.

De asemenea, angajaţii ANITP au atribuţii privind întocmirea, în colaborare cu celelalte structuri ale MAI, pe baza datelor furnizate de instituţiile publice cu atribuţii în domeniu, a raportului anual privind evoluţia traficului de persoane, care se supune spre aprobare Guvernului României şi elaborarea şi fundamentarea de programe de interes naţional privind prevenirea traficului de persoane şi asistenţa acordată victimelor acestuia în vederea reintegrării sociale.

Directorul agenţiei va deveni, astfel, coordonator naţional pentru implementarea politicilor publice de prevenire a traficului de persoane şi de monitorizare a acordării protecţiei şi asistenţei victimelor.

Totodată, prin actul normativ se stabileşte că structura organizatorică a ANITP se aprobă prin ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor.

Pentru încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate ministerului, posturile în agenţie se vor ocupa prin redistribuire, în limita numărului maxim de posturi aprobat Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În cadrul agenţiei se înfiinţează 15 centre regionale, fără personalitate juridică, constituite în judeţele în care funcţionează Curţi de Apel, a căror organizare se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare a ANITP.

În acest context, pentru a evita un blocaj al activităţii ANITP şi pentru a partaja competenţele între agenţie şi Poliţia Română, MAI a mai supus dezbaterii publice şi o propunere de OUG pentru modificarea şi completarea Legii 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane.

Astfel, articolul 4 din lege se modifică, stabilind că MAI este printre instituţiile ce iau măsuri pentru aplicarea Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea acesteia.

De asemenea, articolul 7, care prevedea că "Ministerul Administraţiei Publice realizează şi difuzează materiale documentare privind riscurile la care pot fi expuse persoanele, potenţiale victime ale traficului de persoane", se modifică în sensul că instituţia abilitată pentru această activitate va deveni ANITP.

Potrivit propunerii de modificare a articolului 9, alineatul (1), MAI, prin ANITP şi Poliţia Română, cu sprijinul altor instituţii şi organizaţii cu atribuţii în domeniu, realizează şi actualizează, potrivit competenţelor, baza de date privind fenomenul traficului de persoane, monitorizează şi evaluează periodic acest fenomen, luând în considerare atât făptuitorii, cât şi victimele traficului de persoane, precum şi persoanele juridice implicate în săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. Legea prevedea că atributul aparţine "Ministerului de Interne, prin structurile sale specializate".

Alineatul (3) al aceluiaşi articol prevede că publicarea semestrială a informaţiilor statistice şi publicarea anuală a raportului privind fenomenul traficului de persoane se fac de către ANITP, nu de către Poliţia Română, ca în trecut.

Articolul 10, care spunea că Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public, pe baza datelor proprii, efectuează studii periodice în scopul identificării cauzelor ce determină şi a condiţiilor ce favorizează traficul de persoane, atribuie această activitate, în propunerea de act normativ, Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, "cu sprijinul altor instituţii şi organizaţii cu atribuţii în domeniu".

Articolul 11 se modifică, de asemenea, şi prevede că "Pentru prevenirea traficului de persoane, Agenţia Naţionala împotriva Traficului de Persoane, în cooperare cu instituţiile interesate, precum şi cu organizaţii neguvernamentale, organizaţii internaţionale şi reprezentanţi ai societăţii civile angajaţi în prevenirea traficului de persoane, în protecţia şi asistarea victimelor acestuia, organizează campanii de informare privind fenomenul traficului de persoane şi riscurile la care sunt supuse victimele acestuia". Legea spunea că această activitate revine ONG-urilor, în colaborare cu ministerele interesate.

Totodată, prin modificarea alineatului (2) al articolului 24, reprezentanţii ANITP pot participa la şedinţele de judecată privind traficul de persoane şi pornografia infantilă.

Articolului 27 din textul legii i se adaugă alte două alineate. Primul spune că ANITP "în cooperare cu instituţiile interesate, precum şi cu organizaţii neguvernamentale, organizaţii internaţionale şi reprezentanţi ai societăţii civile angajaţi în protecţia şi asistarea victimelor traficului de persoane, asigură acestora suportul psihologic şi asistenţa necesare integrării sociale", iar al doilea prevede că agenţia "monitorizează asistenţa acordată victimei traficului de persoane şi facilitează participarea acesteia la activitatea de urmărire penală şi judecată, desfăşurând activităţi destinate facilitării actului de justiţie".

De asemenea, articolul 27 indice 2, alineatul (3) prevede în proiectul de OUG că "monitorizarea funcţionării Mecanismului naţional de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane este asigurată de către Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane".

Articolul 30 se modifică şi el, prevăzând la alineatul (3) că datele de contact ale ANITP şi a centrelor acesteia trebuie publicate, prin mijloace proprii, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

Ultimul articol modificat este 34, care prevedea că regulamentul de organizare şi funcţionare, precum şi structura centrelor regionale se aprobă de ministrul Administraţiei Publice, cu avizul ministrului de Interne. Prin modificare, acesta prevede că "Regulamentele de organizare şi funcţionare ale centrelor şi locuinţelor protejate, precum şi structura organizatorică a acestora se aprobă de consiliul judeţean sau, după caz, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu consultarea Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane".

Ministrul Traian Igaş spunea, la bilanţul activităţii Ministerului Administraţiei şi Internelor pe anul 2010, că reorganizarea ANITP ca structură independentă în cadrul ministerului, precum şi a Agenţiei Naţionale Antidrog, este esenţială pentru conbaterea eficientă a criminalităţii.

"O atenţie deosebită se va acorda intensificării acţiunilor de combatere a consumului de droguri şi traficului de persoane, dar şi schimbării politicii de prevenire a acestor fenomene. Deoarece consumul de droguri şi traficul de «carne vie» au crescut, unul din obiectivele ministerului pentru acest an este continuarea operaţionalizării ANA şi ANITP din cadrul Poliţiei Române şi reorganizarea acestora ca structuri independente în subordinea MAI. Prin reorganizarea ca structuri independente şi obţinerea personalităţii juridice, se redobândeşte capacitatea de coordonare în relaţiile interinstituţionale la nivel naţional şi calitatea de reprezentare directă la nivel internaţional. În acelaşi timp, va fi posibilă accesarea directă a unor resurse financiare dedicate activităţii de monitorizare a eforturilor de prevenire, combatere şi asistenţă acordată victimelor traficului de droguri şi persoane", spunea Traian Igaş.