Majorarea salariilor cadrelor didactice, decisă de Camera Deputaţilor, constituţională

Guvernul vorbea şi de discriminările pe care o asemenea măsură le-ar produce, arătând că politica de prudenţă bugetară trebuie să producă aceleaşi efecte pentru toate categoriile profesionale care beneficiază de drepturi finanţate de la bugetul general consolidat.

"În lipsa fondurilor necesare, obligaţiile asumate sunt lipsite de conţinut, încălcându-se principiul constituţional care garantează realizarea drepturilor acordate", opinează Guvernul, apreciind că prevederile legii creează privilegii şi discriminări faţă de restul personalului bugetar care beneficiază în luna octombrie 2008 de creşteri salariale de maxim 5,5 la sută încălcându-se articolul 16 alineatul 1 din Constituţia României, republicată, cât şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Personalul didactic nu se află într-o situaţie fundamental diferită de alte categorii de personal încât să se justifice în mod obiectiv şi rezonabil o asemenea diferenţă de tratament juridic. Ajustarea politicii salariale este un obiectiv necesar şi nediscriminatoriu, însă creşterile salariale realizate în mod selectiv şi fără temei obiectiv se constituie într-o finalitate ce depăşeşte reaşezarea salarială", apreciau juriştii Guvernului.

În susţinerea celor arătate, ei prezentau magistraţilor CC faptul că "deja" alte categorii de bugetari au demarat acţiuni de protest care au ca scop obţinerea unor creşteri salariale similare.

"Supunem atenţiei faptul că, în cazul generalizării majorării salariale aprobate cadrelor didactice pentru toate categoriile de personal bugetar (circa 1.450.000 de posturi), impactul financiar suplimentar ar fi de circa 15 miliarde de lei, reprezentând 3,5 la sută din PIB", nota Executivul.

Pe lângă acestea, creşterile salariale în Educaţie adoptate de Parlament ar putea genera şi alte "implicaţii majore, care conduc la o gravă perturbare a indicatorilor macroeconomici", dând drept exemplu majorarea salariului mediu pe economie, urmat de majorarea punctului de pensie şi, implicit, a pensiilor, majorarea salariului minim brut pe economie şi creşterea inflaţiei.

În plus, Executivul critica faptul că adoptarea legii a fost făcută "cu încălcarea evidentă a principiului constituţional al bicameralismului Parlamentului României consacrat de articolul 61 alineat 2 din Constituţie", susţinând că modificarea de fond adusă proiectului de lege nu a fost pusă în dezbaterea Senatului, care a fost prima Cameră sesizată.

"Practic, s-a produs o deturnare a scopului legii (scopul său iniţial era corelarea salariilor, iar finalitatea a fost majorarea la un nivel foarte ridicat a salariilor personalului didactic", conchide Executivul, care cere, în finalul documentului, magistraţilor Curţii să admită sesizarea şi să constate neconstituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului numărul 15 din 2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ.

Potrivit textului criticat, începând cu 1 octombrie 2008, "valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, pe baza căruia se stabilesc salariile de bază ale cadrelor didactice din învăţământ, a crescut la 400 de lei - faţă de 258,704 lei cât este prevăzut la nivelul lunii octombrie pentru profesori universitari şi, respectiv, 291,678 de lei pentru celelalte categorii de personal didactic (inclusiv personal didactic auxiliar) din învăţământul universitar şi preuniversitar".

Guvernul susţine că aceste modificări ar duce la creşteri salariale de 55 la sută pentru profesorii universitari şi de 37 la sută pentru personalul didactic din învăţământul universitar şi preuniversitar.

Miercuri, Curtea Constituţională a respins sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, formulată de Guvernul României.

Cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că legea este constituţională.