Majoritatea consumatorilor de droguri din Capitală sunt ocazionali, vârsta medie de debut - 21 ani

Studiul "Excluderea socială în rândul consumatorilor de droguri neinstituţionalizaţi", prezentat miercuri, a inclus 400 de consumatori de droguri, cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani, 74,2 la sută fiind bărbaţi.

Aproape jumătate (45 la sută) dintre respondenţi au declarat că au studii universitare şi post-universitare, 28 la sută au studii medii, iar 10 la sută au absolvit cel mult gimnaziul, conform aceleiaşi cercetări.

Potrivit studiului, jumătate din numărul total de participanţi au declarat că sunt consumatori de canabis, 20,5 la sută - de heroină, 13,5 la sută - de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), 7,5 la sută - de cocaină, în timp ce doi la sută au spus că sunt consumatori de pastile ecstasy.

"Dintre cei 400 consumatori de droguri incluşi în cercetare, 45,5 la sută au raportat, pe lângă drogul principal, şi consumul de droguri secundare. Astfel, deşi sunt slab reprezentaţi în eşantion (doar doi la sută), consumatorii de ecstasy sunt cei care au declarat în cea mai mare proporţie consum secundar de alte droguri. Totodată, 66,7 la sută dintre consumatorii de cocaină îmbină cocaina cu alte droguri secundare, cum ar fi canabis, ecstasy şi medicamente", a declarat directorul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), chestorul Sorin Oprea.

În funcţie de frecvenţa consumului pentru drogul principal, majoritatea respondenţilor sunt consumatori ocazionali (57 la sută, din care 30 la sută de două -trei ori pe săptămână, iar 27 la sută consumă mai puţin de o dată pe săptămână).

Dintre cei care au declarat consum intensiv, 32 la sută consumă în fiecare zi, iar 11 la sută fac asta de patru-şase ori pe săptămână.

"În funcţie de drogul principal consumat, cea mai mare proporţie în ceea ce priveşte consumul intensiv (în fiecare zi sau de patru-şase ori pe săptămână) se înregistrează în rândul consumatorilor de heroină - 76,8 la sută, SNPP - 83,3 la sută şi metadonă - 60 la sută, în timp ce consumul ocazional (două-trei ori pe săptămână sau mai puţin de o dată pe săptămână) este predominant în rândul consumatorilor de canabis - 72,9 la sută, cocaină - 96,7 la sută, ecstasy - 87,5 la sută, haşiş - 83,3 la sută şi ketamină - 75 la sută", a mai precizat Sorin Oprea.

Referitor la vârsta debutului în consum, cea mai mare pondere a persoanelor incluse în eşantion au început consumul de droguri la 20 de ani (13,5 la sută), iar vârsta medie de debut este 21 ani. Cea mai mică vârstă de debut înregistrată este de 12 ani, iar cea mai mare, 41 ani.

"În funcţie de primul drog consumat şi de vârsta la care s-a petrecut debutul în consumul de droguri, se observă că majoritatea celor care au debutat la vârste fragede în consumul de droguri au început consumul de droguri cu heroină (75 la sută dintre cei cu vârsta de debut sub 15 ani), iar cei care au debutat într-un astfel de consum după vârsta de 15 ani şi până la vârsta de 34 de ani s-au iniţiat, în cea mai mare parte, cu canabis - 63,1 la sută dintre cei cu vârsta de debut cuprinsă între 15 şi 24 ani, respectiv 52,2 la sută dintre cei cu vârsta de debut cuprinsă între 25 şi 34 ani. După împlinirea vârstei de 34 ani, cei care au debutat în consum au început, în proporţii egale (33,3 la sută), cu cocaină, heroină şi SNPP", a mai spus directorul ANA.

Aproape 10 la sută dintre persoanele chestionate au declarat existenţa antecedentelor infracţionale, cei mai mulţi fiind consumatori de heroină, SNPP şi metadonă.

"Aproximativ o treime (30,4 la sută) dintre respondenţii care au declarat existenţa antecedentelor penale au fost condamnaţi pentru furt, o cincime pentru tâlhărie, 15,2 la sută pentru trafic de droguri, câte 13 la sută pentru deţinere de droguri pentru consumul propriu şi pentru prostituţie, iar 4,3 la sută pentru înşelăciune", rezultă din studiu.

Doar 21,4 la sută dintre respondenţi consideră că, în prezent, se află într-o situaţie dificilă din cauza consumului de droguri, cele mai invocate probleme fiind lipsa banilor (41,9 la sută) şi lipsa suportului familial (23,9 la sută).

Din totalul persoanelor chestionate, 35,8 la sută erau angajate ca personal cu studii superioare, în timp ce 32,5 la sută au declarat că prestează o muncă necalificată.

În funcţie de statusul profesional, consumatorii de droguri din Bucureşti sunt angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată (33,6 la sută) sau nu au ocupaţie (38,5 la sută). De asemenea, aproximativ o zecime au declarat că sunt angajaţi cu contract de muncă pe perioadă determinată.

"Majoritatea angajaţilor cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată sunt consumatori de canabis (26,1 la sută dintre cei 34,2 la sută). Consumatorii de heroină şi SNPP se află în situaţia opusă (14,8 la sută şi 11,1 la sută dintre cei 39,2 la sută) - fără ocupaţie sau casnici", a mai spus Oprea.

El a mai precizat că în timp ce o treime dintre consumatorii de cocaină, haşiş, canabis au declarat un venit mediu lunar pentru fiecare membru al familiei de peste 2.000 lei, restul situându-se în intervalul 501 - 2.000 lei, în cazul consumatorilor de SNPP majoritatea au un venit între 201 şi 500 lei pe lună, iar în cel al consumatorilor de heroină, 50 la sută au un venit declarat pentru fiecare membru al familiei între 501 şi 1.000 de lei.

Aproximativ o treime dintre cei incluşi în eşantion au declarat că nu sunt înscrişi la medic de familie, 36,3 la sută dintre aceştia fiind consumatori de heroină, 31,5 la sută - de SNPP, iar 21 la sută au declarat canabisul ca drog principal de consum.