Mama belgiană care şi-a ucis cei cinci copii a fost eutanasiată

Genevieve Lhermitte şi-a ucis fiul şi cele patru fiice, cu vârste cuprinse între trei şi 14 ani, în oraşul Nivelles, la 28 februarie 2007, în timp ce tatăl lor era plecat, relatează BBC.

Ea a încercat apoi să îşi ia viaţa, dar nu a reuşit şi a sfârşit prin a chema serviciile de urgenţă pentru ajutor.

În vârstă de 56 de ani a fost condamnată la închisoare pe viaţă în 2008, înainte de a fi mutată într-un spital de psihiatrie în 2019.

În Belgia, legea permite ca oamenii să aleagă să fie eutanasiaţi dacă se consideră că au o suferinţă psihică "insuportabilă", şi nu doar fizică, care nu poate fi vindecată.

Persoana trebuie să fie conştientă de decizia sa şi să fie capabilă să îşi exprime dorinţa într-un mod motivat şi coerent.

Psihologul Emilie Maroit a declarat pentru canalul RTL-TVI că Lhermitte a ales probabil să moară pe 28 februarie într-un "gest simbolic, în respect pentru copiii ei".

"Este posibil să fi fost, de asemenea, pentru ca ea să termine ceea ce a început, pentru că, practic, a vrut să îşi încheie viaţa atunci când i-a ucis", a spus psihologul.

Cele cinci crime din 2007 şi procesul care a urmat au zguduit Belgia.

În timpul procesului, avocaţii lui Lhermitte au susţinut că aceasta era tulburată mintal şi că nu ar trebui trimisă la închisoare. Însă juriul a găsit-o vinovată de crimă cu premeditare şi a condamnat-o la închisoare pe viaţă.

În 2010, Lhermitte a intentat un proces civil în care a cerut până la 3 milioane de euro de la un fost psihiatru, susţinând că "lipsa de acţiune" a acestuia nu a reuşit să prevină crimele, dar a sfârşit prin a renunţa la lupta juridică după 10 ani.

În 2022, aproximativ 2.966 de persoane au murit prin eutanasie în Belgia, în creştere cu 10% faţă de 2021.

Cancerul rămâne cel mai frecvent motiv, dar oficialii au declarat că în aproape trei din patru cereri pacientul prezenta "mai multe tipuri de suferinţă, atât fizică, cât şi psihologică".

Din 2014, Belgia permite ca şi copiii să fie ajutaţi să moară la fel ca şi adulţii, dacă sunt bolnavi în fază terminală şi suferă foarte mult şi dacă au acordul părinţilor.